Barajul Paltinu & Valea Doftanei


La aproximativ 120 km de capitala, se gaseste o zona deosebit de frumoasa unde poti petrece un weekend cu familia, unde poti sa te bucuri de plaja, aer curat, liniste si nu in ultimul rand sa te bucuri de niste peisaje deosebite care iti incanta ochiul. Acest loc linistit se numeste Valea Doftanei.

Denumirea turistica de VALEA DOFTANEI este data de cursul  raului Doftana de-alungul caruia se gaseste o zona turistica deosebita, dar putin dezvoltata. A nu se confunda cu localitatea Comuna Valea Doftanei care este formata din satele : Tesila si Traisteni, despre care vom vorbi in randurile de mai jos.

VALEA DOFTANEI este una din cele mai curate zone turistice din Romania datorita lipsei surselor de poluare si este incadrata de culmile muntilor Baiu spre apus si muntii Bratocea-Grohotisu spre rasarit. Cadrul natural este predominant de paduri si pasuni alpine. Temperatura medie anuala este de +10 grade Celsius.

Localitatile care se gasesc pe Valea Doftanei in bazinul hidrografic al raului cu acelasi nume sunt : Traisteni, Tesila, Secaria, Valea Doftanei, Lunca Mare, Seciuri, Vistieru, Sotriile, Podu Cheii, Lunca Mare, Plaiul Campinei, Brebu Megiesesc, Brebu Manastirei, Brebu, Pietriceaua, Lutu Rosu, Doftana si Telega.

Valea Doftanei se afla intre cele 2 axe principale de turism din Judetul Prahova: Valea Prahovei si Valea Teleajanului. Legatura intre Valea Prahovei si Valea Teleajanului se face prin D.J.101 S Comarnic – Secăria – Valea Doftanei și D.J. 101T Valea Doftanei (sat Tesila) – Lutul Rosu – Bertea-Slănic.

ACCES

  • Din Municipiul Campina accesul se face pe drumul DJ 100E, DJ 214 si DJ 102I Campina-Brebu- Lunca Mare – Valea Doftanei si DJ 100E cu DJ 102I Campina – Lunca Mare – Valea Doftanei, sau DJ100E cu DJ207 prin comuna Sotriile de unde se urmeza indicatorul spre Barajul Paltinu care te scoate in DJ102I
  • Din satul Nistoresti pe drumul DJ207 Nistoresti – Plaiul Cornului – Vistierul – Sotriile – Barajul Paltinu
  • Din Comarnic pe drumul DJ101S Comarnic – Secaria – Tesila (Valea Doftanei)
  • Accesul pe Valea Doftanei se poate face cu autoturismul personal sau cu microbuzele pentru calatori care pleaca din Autogra Campina .

Din comuna Valea Doftanei se poate ajunge la Sacele si Brasov pe drumul judetean DJ 102I (acest drum este nemodernizat de la iesirea din Treisteni pana la Sacele, asa ca aveti nevoie pentru parcurgerea lui de un autoturism de teren).

Inca din vechime acest drum a fost o cale de acces intre Tara Romaneasca si Transilvania. Acesta este si motivul pentru care domnitorul Matei Basarab din dorinta de a fi mai aproape de aliatii sai dinTransilvania construieste la Brebu, Curtea Domneasca (azi ansamblul Curtii Domnesti de la Brebu fiind muzeu).

Spre obarsia raului Doftana, la granita cu Judetul Brasov se gasesc si masivele : Orjogoaia, Radela, Cucioaia, Zanoaga, Baiu Mare, Unghia Mare si Unghia Mica.

RAUL DOFTANA este un afluent pe care raul Prahova il primeste langa Municipiul Campina. Raul izvoraste din pasul Predelus si are o lungime de 50km, un bazin de 418kmp si un debit de 5.3m/s la varsare. Inca de la izvoare primeste apele de pe versantul estic al Muntilor Garbovei (Musita, Prislop, Secaria) si apele din Muntii Grohotisului (Valea Mare, Negrasul, Paltinoasa). La confluenta cu raurile Paltinoasa si Secaria, apele Doftanei formeaza lacul Paltinoasa cu importantul baraj Paltinu. Bazinul hidrografic al raului Doftana este de o importanta deosebita pentru locuitorii din judet, aceasta fiind una din principalele surse de alimentare cu apa.

LOCALITATEA VALEA DOFTANEI este atestata documentar in prima jumatate a secolului al XVI-lea in timpul domniei lui Radu Paise ( 1535 -1545 ) impreuna cu satele aferente Tesila si Traisteni. Aceste localitati devin in timp dependente de manastirile Margineni si Sinaia. La sfarsitul secolului XVII, spatarul Mihail Cantacuzino ctitoreste Manastirea Sinaia si o va construi ca pe o cetate intarita. Pentru siguranta calatorilor care se incumetau pe „drumul Prahovei”, alaturi de calugarii folositi la paza manastirii sunt angajati si locuitorii comunei Traisteni.

O parte din romanii persecutati de stapanirea austro-ungara in Transilvania s-au refugiat si stabilit in aceasta zona. Principala ocupatie a locuitorilor din aceasta zona este pastoritul si lucrul cu material lemnos. Aici se gaseste produsul autohton celebra „cascavea de Valea Doftanei”, in acest sens organizandu-se anual in luna septembrie si Festivalul Cascavelei

OBIECTIVELE TURISTICE DE PE VALEA DOFTANEI

Din centrul orasului Campina mergand pe langa Hotelul Muntenia se face dreapta in prima intersectie urmand indicatoarele care ne duc spre Valea Doftanei. Pe partea dreapta trecem pe langa Colegiul National Nicolae Grigorescu urmand strada Calea Doftanei (DJ 102 I). Traversam o cale ferata si o luam stanga pe strada Voila urmarind indicatorul de Valea Doftanei, trecand pe langa un mic lac numit Lacul Fermei. Mergand inainte pe strada Calea Doftanei se intra pe cealalta cale de acces, prin localitatea Brebu. Continuam deplasarea pe strada Soseaua Paltinului trecem pe langa lacul Doftana (pe partea stanga), dupa care ajungem la Cheile Doftanei.

Cheile Doftanei se intind pe o distanta de 500 metri. Punctul de inceput este o mica hidrocentrala pe partea dreapta. Cheile Doftanei au fost incluse incepand cu anul 2011 in Situl Natura 2000. (http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rosci0283.pdf). „Situl Cheile Doftanei este localizat in Carpatii si Sucarpatii de Curbura, in partea sud-estica a Muntilor Baiului, in bazinul Raului Doftana, amonte de localitatea Brebu si in aval de localitatea Valea Doftanei. Din punct de vedere teritorial-administrativ, situl este amplasat pe raza comunelor Brebu si Valea Doftanei. Partea centrala a sitului o constituie Cheile Brebului, iar situl este amplasat pe ambii versanti ai Raului Doftana, care il traverseaza de la nord la sud.Partea sudica a sitului, situata in aval de Cheile Brebului, apartine zonei colinare, iar cea din amonte apartine zonei montane. Din punct de vedere geologic situl este localizat in zona formatiunilor de flis (grezos-calcaros,strate de Comarnic,sistos-grezos), conglomerate, gresii si marne.”

Trecem de Cheile Doftanei si intram in localitatea Lunca Mare unde intalnim un frumos lac cu acelasi nume. Drumul continua spre localitatea Seciuri unde pe partea stanga trecem pe langa biserica cu hramul Sf Arhangheli Mihail si Gavril si zarim coronamentul Barajului Paltinu. Drumul urca pe baraj de unde se poate admira lacul de acumulare si imprejurimile.

Barajul Paltinu a fost dat in folosinta la data de 17.04.1970. Forma barajului este de arc cu dubla curbura avand inaltimea de 108 m si lungimea coronamentului de 460 m. Volumul lacului de acumulare este de 47 mil mc si are o suprafta de 197.5 ha. Apa lacului este folosita pentru alimentarea cu apa a zonei Baicoi, Campina si zonele aferente, precum si pentru producerea de energie electrica.

De la baraj trecem un viaduct care traverseaza o parte din lacul de acumulare, urmand pe partea dreapta un loc frumos amenajat, care coboara pana la marginea lacului. Aici poti sa campezi si sa te bucuri de frumusetile naturii.

Drumul continua pana apropape de comuna Valea Doftanei unde pe partea stanga se gaseste punctul final al lacului de acumulare. Dupa satul Tesila daca se urmeaza indicatorul de Secaria se ajunge pe drumul DJ101S, drum care se opreste in DN 1 in fata primariei orasului Comarnic.

De la indicatorul amintit mergem inainte trecand pe langa biserica cu hramul Bisrica Adormirea Maicii Domnului. La capatul drumului ajungem in centrul satului Tesila unde gasim Monumentul Eroilor si indicatorul catre Lutul Rosu (DJ101T). Soseaua continua peste raul Doftana avand pe partea stanga Doftana si pe dreapta unul din afluenti sai, raul Negras. Ajungand in satul Treisteni zarim pe partea dreapta biserica Sfintii Voievozi si pe partea stanga Primaria satului Treisteni.

Biserica Sf Voievozi din Traisteni – Din pisania bisericii aflam : „Aceasta Sf. Biserica cu hramul Sf. Voievozi s-a construit intre anii 1924 – 1932 de catre ctitorul I.H. Draganescu in timpul pastoririi IPSS Miron Cristea, Patriarhul Romaniei, preot paroh fiind Nita Dumitrescu.

Intre anii 1933 – 1935 i s-a facut mobilierul, iar intre anii 1935 – 1940 a fost pictata de pictorul istoric Dimitrie D Stoica din Bucuresti. La 30 iunie 1942 s-a tarnosit de catre P.S. Arhiereu Veniamin Pocitan, in timpul pastoririi IPSS Nicodim Munteanu, Patriarhul Romaniei. Incepand cu anul 1969 i s-au facut imbunatatiri prin osteneala si grija preotului paroh Ioan Albu ca : reparatii exterioare, electrificare, clopotnita noua, incalzire centrala.

In anul 1988, in timpul pastoririi PF Patriarh Teoctist, i s-a restaurat pictura initiala de catre pictorul Radu Husarciuc din Bucuresti. La 8 noiembrie 1988, s-a facut resfintirea de catre PS Episcop Nifon Ploiesteanul insotiti de un sobor de preoti in frunte cu PC Preot Dumitru Costica.

Preoti slujitori : Pr. Gheorghe Oprescu   1942 – 1961 ; Pr. Nicolae Dumitrescu  1961 – 1969 ; Pr Ioan Albu 1969 ”

In curtea bisericii se gaseste o placa comemorativa ridicata in cinstea Capitanului Neculae Milucomandor al bricului Mircea, Scolii Superioara de Marina si al Directiei Hidrografice. Comandorul Nicolae Milu a trait intre anii 1915 – 1984. In cartea „Politica navala postbelica a Romaniei 1944 – 1958” gasim scris : ”Capitanul Milu Nicoale – comandant – a dat tuturor un exemplu de comportare in imprejurari grele, de calm desavarsit, pricepere, energie si grija de echipaj”

http://www.anmb.ro/orizonturimarine/revista1_14.pdf

poza preluata din http://www.anmb.ro/orizonturimarine/revista1_14.pdf

De la biserica drumul coteste la dreapta unde se termina asfaltul. De aici drumul pana la Sacele se poate parcurge doar cu o masina de teren.

15 gânduri despre “Barajul Paltinu & Valea Doftanei

  1. Pingback: Brebu si Pietriceaua – unul din cele mai frumoase sate din Romania | peregrinprinlume

  2. Pingback: Drumul manastirilor prahovene | peregrinprinlume

  3. Pingback: JUDETUL PRAHOVA | peregrinprinlume

  4. In 1966 ICH avea sediul undeva in centru, la est de Bd. Magheru. Un mic hal, un tânăr inginer, suplu, vioi, ochi albaștrii : Stoian Alexandru, viitorul inginer șef al șantierului. O masa îngustă, doua scaune, un dosar subțire care părea un avântproiect.
    – Civiliste ?
    – Da.
    – Ați făcut un curs de construcții hidrotehnice ?
    – Doar « Alimentari cu apa », cu Blitz.
    Stoian mă pune la curent : « Paltinu » este un baraj special cu rost perimetral, soluție rară, 105 m înălțime, 455 m. lungimea coronamentului, o cupolă centrală prelungită cu o aripă parabolică pe versantul stâng, fundat pe un soclu armat pentru a omogeneiza caracteristicile geo-mecanice ale rocilor, un voal de etanșeitate important. Doftana Debit mediu 5,00 m³/s. Q galerie 760 mc/sec. Șef proiect Aristide Teodorescu, consilier prof. Radu Prişcu si de 2 ingineri italieni. In general barajele se construiesc fără soclu. Dintre cele mai importante baraje ale epocii se vorbea de Kariba baraj în arc înălțime 125m, lărgime 579m, Grande-Dixence, baraj de greutate înălțime 285m, lărgime 748m, si de barajul in arc Hoover înalt de 221m, larg de 379m.
    În fine, un om din ghilda mea. Stoian mă angajează, prima sarcina realizarea coloniei.

    Primesc un maistru Nae Gheorghe, 14 muncitori si 2 rulote. Cu Stoian si cei doi topometrii, Cornel Croitoru si Vasile, se trasează baracamentele. Nae Gheorghe ceru unui muncitor sa confecționeze mai multe legături de țăruși, viitoarele jaloane care marcau fundațiile.
    Cei 14 muncitori, numiți necalificați, debutară șantierul Paltinu. Am atacat colonia fără planuri si fără devize.

    Seciuri,1966-67, lângă baraca cu scule a gării din Seciuri.
    Nae Gheorghe, Câmpeanu Mihai, Amza Toma, Mircea Nicolae, descendent din frații Mircea, fondatorii restaurantului Carul cu bere, din București.

    Fundația de la malul drept necesita executarea unui plan înclinat, o linie ferată inclinată pentru vagonetele cu beton. Lucrările erau în sarcina unei echipe conduse de un șef de echipă de pe Valea Doftanei. Din cauze pe care nu le cunosc un bloc de stâncă se desprinse din partea superioară ajungând la baza planului înclinat si lovi un muncitor. Deces pe loc. Fu primul accident mortal.

    Al doilea se produse ceva mai târziu când o auto basculă Zis se răsturnă coborând serpentinele din baraj. Adalbert Kovács, șeful brigăzii de dulgheri fu rănit grav. Cu toată intervenția lui Stoian la spitalul din Câmpina, agoniză câteva zile si apoi muri. Toată brigada si noi toți am contribuit la înmormântarea în localitatea natală. Îl regretam cu toții fiind cunoscut, muncitor, respectat.

    Al terile se produse mai târziu când lucram în baraj. Fratele unui minier șef de echipă de la galeria de deviere, fu strivit de un Belaz care se deplasa cu spatele. Agoniză la spital câteva zile si decedă.

    Ultimul accident se produse in timpul betonări, ceva mai târziu.

    Decesele nelegate de activitatea in șantier fură două sinucideri si un accident : Un muncitor se spânzură puțin înainte de Cheile Doftanei. Mecanicul opri locomotiva si îl coborâră, fu transportat la 21 decembrie dar nu mai era nimic de făcut. A doua fu aceea unui maistru ce lucra la malul drept, decepționat in Amur. Al treilea accident fu cel al uni electrician care imprudent se aruncă vara in apa șantierului de la barajul Voila : mort prin hidrocuție.
    Am fost atent cu muncitorii mei dar am avut si șansa de partea mea. Toți s-au întors in familiile lor, mai puțin un dulgher transilvănean (Gabor ?), care a pierdut vederea la un ochi fixând plafoanele baracamentelor in colonie.

    Organigrama cuprindea începând cu ICH București :
    Director Adalbert Gilbert, precedent director al Direcției de Lucrări Speciale CFR.
    Director tehnic ICH București ing. Coca Calistrat Aurel.
    Coordonator, Inginer Mihai Constantinescu, de la barajele Firiza, Bălan, pe Valea Oltului.
    Șef șantier Paltinu, ing. Cîrlea Tudor. anterior la Bicaz si Barajul Strâmtori pe Firiza, h = 52m

    Ing. Cîrlea Tudor
    (La căsătoria Dorina Georgescu cu ing. Diuris Licã.)
    Nu era dependent de alcool, dar este singura sa fotografie de care dispun.

    Inginer șef Stoian Alexandru, anterior la Barajul Strâmtori pe Firiza Contabili șef. Simonetti(scurt timp), Dinu, contabil Anghel Mihai.
    Șef lot baraj ing. Mircea Nicolae, anterior la ICH pentru amenajările în aval de Bicaz.
    Șef lot ing. Amza Toma,
    Șef serviciu tehnic ing. Filipescu Octavian, anterior la Bicaz.
    Temporari : ingineri Balea, Nicola Nicolae din Cluj, ing. Dragomir,
    Medic : Andrei Pandrea
    Ing. Mihălcescu, soția lui Stelian Mihălcescu. CTC (Control tehnic de calitate), inga Tudor Stefan rudă cu Cornel si Adrian Tudor din Câmpina strada Ion Creangă,
    Normatori : Mihălcescu Stelian, Bogdan (Brașov)
    Ataşamentist Burian, (din Bicaz) Băcanu Gheorghe ing.mecanic.
    Moraru, inginer topometru, Boris Goghinaev, protecția muncii,
    Tehnicieni Anton Fekher, Timișoara, tehnician Hans Bloos, Transilvania Maiștri : Artimescu Laurențiu Timișoara specialist macara-funicular, asistat de mecanicul Alexe.
    Vrabel, galeria de deviere, Damu, Grigorcea sef fabrica de beton,
    Cornel Croitoru, Vasile ?, ajutați periodic de către ing. Samoilă.
    Serviciu aprovizionare Meicu Petre, ajutat de Oscar Canobil, Nițescu, si un muncitor plin de umor, numit Ilea.
    Un grup de supraveghere tehnică, condus de ing. Nicolescu, asistat de ing. Provian Valeriu, ing. Mircea Solomon si tehnicieni Cornosov, Avtudov.

    Șef proiect ing. Aristide Teodorescu.

    https://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/f/fc/Aristide_Teodorescu_002.jp g/640px-Aristide_Teodorescu_002.jpg, sursă : Ariana Teodorescu. 1967.
    Institutul de Cercetări și Proiectări pentru Gospodărirea Apelor (ICPGA)
    Barajul Barajul Strâmtori pe Firiza h = 51,5 m
    Barajul Paltinu h = 105,5 m peste soclu. Q evacuare in galeria de deviere 760 mc/sec, uzinare 15 mc/sec, golirea de fund 30 mc/sec Proiectant ing. Platon George.
    Consilieri: Profesor inginer Radu Prişcu, ing. Guido Oberti, Italia. Geolog Academician Ion Băncilă, geolog Oltea.

    Inginer Aristide Teodorescu spirit viu, pasionat, expansiv, spiritual ne saluta cu un surâs unic în lume :
    – Ce faci ticălosule ? Si continua spulberând surpriza :
    – Nu te speria si eu sunt un ticălos, toți suntem ! După care urma : – Ce faci Măiţă ?
    Vizitând galeria rostului perimetral, fiind in pantă făcu o pauză si mă întrebă :
    – Măiţă, știi cum am pus numele barajului ? – Nu.
    – Eram in pădure pe amplasament cu Prof. Băncilă. El se opri si puse mâna pe cel mai apropiat arbore :
    – Ce arbore este ăsta ? – Un Paltin.
    – Barajul se va numi « Paltinu. »
    Este in Tradiția hidrotehnicienilor : la Bicaz « Stejarul », pe Argeș, « Vidraru » pe Doftana « Paltinu ».

    Șantierul a fost purtat pe umeri în intervalul 1966 -1969 de șef șantier ing. Cîrlea Tudor, inginer șef Stoian Alexandru, inginer șef proiect Aristide Teodorescu, , șef lot baraj inginer Mircea Nicolae, cu calitățile si defectele lor.
    În intervalul 1976 -1982. Lucrări de consolidarea au fost executate pentru a asigura stabilitatea structurii

    Mihai Michel Campeanu.
    Texte complet+imagini https://httpcmpina.files.wordpress.com/2016/09/cc3a2mpina-origine-socialc3a3-nesc3a3nc3a3toasc3a3.pdf

    Apreciat de 1 persoană

  5. Pingback: CAMPINGURI DIN ROMANIA – Inchirieri autorulote – un nou site www.travelcampers.ro contact@inchiriere-autorulote.eu/ tel. 0743831905

  6. Pingback: Zonele turistice ale judetului Prahova – peregrinprinlume

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.