Cand cobori din tren si iesi in fata garii din Tulcea, la prima intersectie vezi un bloc unde scrie mare :”Tulcea te iubesc”. Si personal daca stau sa ma gandesc bine am de ce sa iubesc acest oras. In Tulcea m-am simtit intotdeauna ca acasa, oamenii au fost calzi si primitori, orasul este frumos ingrijit si bine administrat. In plus are o vechime mare in timp si multe muzee interesante.

O parte din obiectivele turistice ale orasului Tulcea, le-am amintit intr-o postare mai veche. In fara garii din Tulcea se gaseste si o locomotiva cu aburi fabricata in anul 1930.

Pe 5 iunie 2012 s-au implinit 2000 de ani de la prima atestare documentara a orasului Tulcea. Orasul este resedinta judetului Tulcea si este asezata pe ruinele  cetatii grecesti Aegesius. Denumirea actuala a orasului este primita in timpul domniei voievodului Mircea cel Batran. In cinstea acestuia in fata garii este ridicata o statuie.

 

In oras se gasesc muzee interesante ca : Muzeul de Istorie si Arheologie, Acvariul Complexul Delta Dunarii, Centrul muzeal ecoturistic Delta Dunarii. Un alt loc de atractie este Lacul Ciuperca cu frumoasa arteziana din milocul sau si nu in ultimul rand faleza Dunarii unde se gaseste si portul.

Orasul este folosit ca punct de plecare pentru numeroase destinatii turistice deosebite: Delta Dunarii, Gura Portitei, Jurilovca, Sulina, Sfantu Gheorghe (unde saptamana trecuta a avut loc Festivalul de film de scurt metraj) sau pentru turismul religios : manastirile Saon, Cocos si Celic Dere, sau pentru iubitorii de istorie si arheologie: Cetatea Aegyssus, Capidava…

Monumentul Independentei si parcul cu acelasi nume se gasesc pe ruinele cetatii Aegesius. Aici se gaseste si Muzeul de Istorie si Arheologie.

In anul 1975 avea sa se ridice cladirea actuala a Muzeului de Istorie si Arheologie Tulcea. Muzeul detine colecţii de vestigii arheologice din nordul Dobrogei, mai precis de pe teritoriul judetului Tulcea : epocile preistorice, grecesti, daco – romane, medievale si moderne. Perioada istorica pe care se intind cele 100000 de piese de muzeu acopera mileniul V i. Hr. si secolul al XIX lea d. Hr. Expozitiile permanente ale muzeului sunt: Colectia de arheologie, Colectia de numismatica si Sangele Martirilor. Primele 2 expozitii se gasesc in cladirea principala, ultima fiind in cladirea adiacenta.

Adresa : Parcul Munumentului Independentei ; www. icemtl.ro ; history@icemtl.ro ;tel : 0240/513636

Program : iarna – orele 08 – 16 ; vara – orele 10 – 18 ; lunea inchis

Colecția de arheologie are peste 40 000 de piese. Inca din prima jumatate a mileniului V i. Hr pe teritoriul comunei Baia – Hamangia se gasesc urme ale Culturii Hamangia. Urmeaza Culturile Gumelnita si Boian, epoca bronzului si fierului.

Cultura Hamangia. Elementele acestei culturi au  fost descoperite in anul 1952 in zona comunei Baia din Tulcea. Un element caracteristic acestei culturi este reprezentat de ceramica decorata cu motive unghiulare sau meandrice, insotite de o incrustatia cu culoare alba de cele mai multe ori. Cultura a fost raspandita in zona Dobrogei, malul stang al Dunarii in Muntenia si in NE Bulagariei. Printre obiectele acestei culturi reprezentative sunt Ganditorul si Femeia sezand.

Cultura Boian. Numele acestei culturi provine de la asezarea descoperita pe grindul Gradistea Ulmilor, situat in mijlocul lacului Boian, in preajma localitatilor Ciocanesti si Dorobantu din judetul Calarasi. Asezarile umane situate pe malurile raurilor sau a vailor lor  vor ajunge sa se extinda pe  tell-uri (dealuri). Ceramica acestei culturi este decorata cu motive ornamentale geometrice realizate prin incizie si incrustatie. Pe langa decorul pictat cu grafit, mesterii olari incep sa utilizeze pictura cu alb si rosu. In aceasta perioada apar primele obiecte din cupru si aur.

Cultura Gumelnita. S-a format in principal pe fondul Culturii Boian avand elementele culturii eneolitice specifice. Dintre acestea enumeram aparitia mai multor asezari tip tell, alaturi de care le aflam pe acelea situate pe terase, ostroave, intarite cu sisteme de aparare si asezate in preajma unor surse naturale de apa si resurse naturale usor exploatabile : apa, terenuri prielnice agriculturii, cresterii animalelor si vanatorii.

Epoca bronzului – anii 3500/3200 – sec XII i. Hr. este reprezentata in Dobrogea de numeroasele morminte tumulare atribuite unor populatii din nordul Marii Negre. La Mahmudia, Niculitel si Macin s-au gasit topoare cu gaura transversala de inmanusare.

Pentru epoca fierului este reprezentativa Cultura Babadag. Din aceasta perioada dateaza Necropola si asezarea de la Celic Dere

Mai sunt prezentate pietre din vechiul zid al cetatii Aegesyus si diverse altare si pietre funerare.

O alta sectiune a acestei sali o reprezinta istoria cetatilor nord dobrogene : Arrubium (Macin) – Troesmis (Turcoaia) – Beroe (Ostrov) – Ibida (Slava Rusa) – Arganum (Jurilovca) – Babadag – Enisala – Halmyris (Murighiol) – Salsovia (Mahmudia) – Proslavita (Nufarul) – Aegyssus (Tulcea) – Noviodunum (Isaccea) – Luncavita – Dinogetia (Garvan)

Colectia de numismatica cuprinde 45000 de piese antice, medievale si moderne, dintre care cel mai important este Tezaurul de la Uzun Baiir. Alte tezaure contin monedele romane, scite si grecesti. Mai sunt expuse si o colectie de monede ale tarilor europene si colectia de monede si bancnote romanesti moderne. Aici se gasete si tezaurul de argint al regelui Carol I.

Tezaurul de la Uzun Baiir. Acest tezaur decoperit pe colina cu acelasi nume de langa localitatea Mihail Kogalniceanu este unul din cele mai mari tezaure monetare din Europa. Tezaurul este compus din 23440 monede de argint  emise de hanii tatari ai Hoardei de Aur din sec al XIII lea, 103 lingouri de argint, cinci bijuterii, 6 vase (trei din arama si trei ceramice) si 195 monede de aur bizantine emise in perioada 1254 – 1357. Suma totala a tezaurului era de 3000 hyperperi de aur bizantini si echivala la inceputul secolului al XVI lea cu 75 de case din cartierul genovez Pera al Constantinopolului, 13 corabii bizantine complet echipate sau 1000 de cai de rasa la pretul pietei din India (dupa cum aflam din panoul informativ).

Tezaurul principiar de la Aghighiol. Acest tezaur a fost gasit in timpul unor sapaturi arheologice in anul 1933. Tezaurul alcatuit din numeroase piese de argint fusese ingropat la inceputul secolului al IV lea i. Hr. in mormantul tumular al unei capetenii locale. Mormantul tumular era construit din piatra si compus dintr-un culoar si 2 camere mortuare.

In cadrul muzeului mai descoperim expozitia permanenta Sangele Martirilor.

In cadrul acestei colectii se evidentieaza obiectele paleocrestine din bazilica de la Niculitel, de la Beroe, reprezentative pentru inceputul crestinismului la Dunarea de Jos.

Asa cum spuneam intr-un articol trecut cel care a dus invatatura crestina in Dobrogea a fost Sfantul Apostol Andrei. In urma cuceririi romane crestinismul s-a extins in Dobrogea si odata cu aceasta raspandire au aparut si primele necropole si primii martiri. Astfel in Scytia Minor (numele vechi al Dobrogei) se cunosc numerosi martiri. Astfel la cetatea Halmyris (Murighiol) in anul 290 au fost decapitati, preotul Epictet si convertitul sau Astion.

Sapaturile arheologice efectuate in anul 1971  au dus la descoperirea basilicii de la Niculitel. In cripta bisericii, asezata sub altar s-a gasit o lada mortuara in care se aflau moastele a patru martiri, iar pe pereti doua  inscriptii grecesti, dintre care una reda numele lor : Zoticos, Attalos, Kamasis, Filippos. Cripta de la Niculitel a fost construita pe la sfarsitul secolului IV d. Hr. de catre imparatii romani Valens – Valentinian dupa un plan roman bazilical crestin. Pe cealalta inscriptie gasita in cripta scria „Aici si dincolo se afla sangele martirilor”.(de unde si numele expozitiei)

Alte ramasite de martiri au fost descoperite la Axiopolis (langa Cernavoda), sau la Noviodunum (Isaccea).

Se gasesc si cartile vechi de la inceputul formarii limbii romane: Cazania lui Varlaam (Iasi, 1643) si Noul Testament de la Balgrad (Alba Iulia, 1648) – prima traducere a Noului Testament in limba romana sub patronalul principelui Gheorghe Rakoczi I si a Mitropolitului Simion Stefan

Un mormant romano bizantin este expus si a fost descoperit pe str, 14 Noiembrie in Municipiul Tulcea in anul 2007 in fata portii unei moschei. Mormantul cuprindea 4 bratari de sticla, un inel de argint, o moneda de bronz emisa in timpul lui Constantin cel Mare, un opait ceramic. Mormantul a fost datat in secolul IV d. Hr.

O alta sectiune o constituie Expozitia Radacini Comune, unde sunt analizate toate aspectele vietii sociale din Dobrogea, in comparatie cu influenta vietii sociale a grecilor, romanilor si musulmanilor.

Coranul in limba araba

Sunt prezentate prin exponate si explicatii implicatiile sociale, economice, politice si militare ale popoarelor care au locuit rand pe rand pe teritoriul scitilor.

O harta a statelor elenistice in secolul III i. Hr.

P.S.