Impreuna cu colegii mei de curs de la Scoala de Ghizi ATGR, am mers weekend-ul acesta intr-o aplicatie foarte frumoasa.

Aplicatia 3 – Ziua 1: Plecare pe traseul Bucureşti – Piteşti – Râmnicu Vâlcea – Călimăneşti Caciulata; vizită Mănăstirea Cozia şi Castrul Roman Arutaela;

Ziua 2 :Plecare din Căciulata către Peştera Muierii (vizită) – Atelierele de ceramică de la Horezu + demonstraţie atelier olărit;

Manastirea Cozia si Castrul Arutela. Sfanta manastire Cozia se gaseste pe Valea Oltului, in localitatea Caciulata pe drumul dintre Ramnicu Valcea si Sibiu. Aceasta manastire a fost construita intre anii 1386 – 1388 de catre marele domnitor al Tarii Romanesti, Mircea cel Batran si este una din cele mai frumoase manastiri. Asa se face ca aceasta manastire a fost aleasa de catre insusi domnitorul Mircea cel Batran, ca loc de ingropare a sa, astfel ca la 04.02.2018 domnitorul este ingropat in pronaosul manastirii.

Iata ce gasim scris pe sit-ul Sfintei manastiri Cozia: http://www.manastireacozia.ro/

„Depresiunea, care in extremitatea sa nordica gazduieste Sfanta Manastire Cozia, este fara indoiala un dar dumnezeiesc. Urmand firul soselei spre Sibiu, ea se infatiseaza, inca de la Bujoreni, din Capul Piscului, ca o promisiune mirifica, avand pe fundal profilul de dinozaur urias si albastru al Muntelui Cozia. Apoi se ascunde sub cutele dealuri- lor, ca sa o regasesti, dupa 15 kilometrii, asternandu-se de o parte si de alta a Oltului. Impresurata de impresionante paduri de fag, spre care urca livezi de pomi fructiferi si ascunzand in strafunduri ape vindecatoa- re este cu adevarat „pamantul fagaduintei”, cum spunea, in 1520, Gavriil Protul de la Sfantul Munte Athos (6).

 

Cu peste mileniu in urma, romanii s-au oprit aici si au construit Castrul Arutela, urme ale culturii daco-getilor au fost descoperite pe Valea Postei, dar istoria locului coboara mult mai departe in timp, spre epoca bronzului sau cultura de prund. Vatra spirituala neintrerupta de acum sase secole, Manastirea Cozia a fost, de-a lungul timpului, matca din care s-au hranit, deopotriva, credinta ortodoxa si spiritualitatea romaneasca. De jur imprejurul ei au fost ridicate vetre monahale si biserici care confera Vaii Oltului si Calimanestiului un statut special in istoria sacra a romanilor: Schitul Ostrov (1520 – 1521) construit de Neagoe Basarab si Despina Doamna; Schitul Sfantul Ioan de sub Piatra („Cozia Veche”, 1602); Manastirea Turnu (1676), ctitoria mitropolitului Varlaam, fost egumen al Coziei; Ma- nastirea Stanisoara (1747); Biserica „Sfintii Voievozi” (Biserica veche, 1711 – 1715), ridicata de Kir Serafim, egumen al Coziei; Biserica „Sfintii Voievozi (fostul Schit Pausa, 1654 – 1658, refacut in 1854); precum si Schitul Cornetu (1666), fost metoc al Coziei.”

Manastirea Hurezi. Ansamblul manastirii este ctitorita si construita intre anii 1690 – 1697 de catre domnitorul martir Constantin Brancoveanu.

Manastirea Hurezi, se afla asezata la poalele Muntilor Capatanii, la marginea satului Romanii de Sus, localitate aflata la o distanta de  50 de kilometri de Ramnicu-Valcea, pe Drumul National DN 67, in judetul Valcea. Este considerata cea mai reprezentativa constructie brancoveneasca din tara. Numele provine de la cantecele huhurezilor care tulburau linistea noptii in aceasta zona linistita si retrasa.

Ceea ce m-a impresionat la aceasta manastire este pictura de la intrare care reprezinta „Judecata de apoi”. In mijloc sta judecatorul Domnul Dumnezeu pentru ca alaturi de Dumnezeu sa fie Maica Domnului si Sf Ioan Botezatorul. Simbolul balantei care apare in pictura reprezinta judecata de apoi acel timp in care toti vom da socoteala inaintea Domunui Dumnezeu, Sfintei treimi si sfintilor ingeri de  toate lucrurile facute fie bune, fie rele.

Pestera Muierii. Despre aceasta pestera deosebita am vorbit intr-o postare anterioara :  https://peregrinprinlume.com/2012/11/19/aventuri-in-pestera-muierii/

Atelierele de ceramica de la Horezu.

Ceramica de Horezu este un tip de ceramică românească tipica zonei oltenesti. Un simbol dominant în pictura vaselor de Horezu este cocoșul alături de care, însă, întâlnim și alte figuri precum stele, șerpi, copaci, oameni, flori, pești, spirala dublă, linia dreaptă, linia ondulată, frunza, brâul, soarele, spicul, pomul vieții și coada de păun. Există și două culori specifice zonei: roșul și galbenul de Horezu.

Deoarece era seara cand am ajuns, voi pune in postare niste poze vechi din 2008.

Un filmulet despre cum se fabrica vase de ceramica se gaseste la youtube.

http://youtu.be/Z1q0qO3b610

P.S. In incheiere doresc sa va urez un Craciun fericit! si un sincer „La multi ani” cu tot ce va doriti.