Județul Prahova este unul dintre județele cu cele mai frumoase și atractive obiective turistice din țara noastră.

Acest circuit, pe care l-am parcurs fracționat, l-am numit „Drumul Mănăstirilor”, așa cum în județul Prahova, mai sunt și Drumul Vinului, Drumul Fructelor, Voievozilor. Acest drum se întinde pe o lungime de aproximativ 420 km, străbătând toate formele de relief ale Județului Prahova. În aelași timp prin vizita acestor biserici, ai ocazia să îți aduci aminte de Cel care te-a creat și să te gandești la viața ta, ce faci cu ea, cui o inchini și pentru ce trăiești.

Daca parcurgi acest „drum” ai ocazia să vezi aproape toate locurile frumoase oferite de acest județ. Așadar să pășim pe acest Drum al Mănăstirilor prahovene…

Pe prima hartă nu sunt trecute  Mănăstirile Vărbila și Sf Treime din Bușteni (nu am putut să le figurez pe Google Maps, deoarece numărul locatiilor este restricționat). Ca urmare revin cu a doua hartă care le va include si pe cele două.

Drumul Mănăstirilor începe de lângă Ploiești cu : Mănăstirea Ghighiu, Mănăstirea Pissiota, Mănăstirea Parepa, Mănăstirea Ceptura, Mănăstirea Jercălai, Mănăstirea Vărbila, Mănăstirea Chițorani, Mănăstirea Zamfira, Mănăstirea Sfântul Antonie cel Mare Mălăești, Mănăstirea Ianculești, Mănăstirea Crasna, Mănăstirea Suzana, Mănăstirea Cheia, Mănăstirea Sf Treime Bușteni, Mănăstirea Caraiman, Schitul Sf Ana, Mănăstirea Sinaia, Mănăstirea Cornu, Mănăstirea Brebu, Mănăstirea Turnu.

1. Mănăstirea Ghighiu.

Mănăstirea Ghighiu are hramul „Izvorul tămăduirii”și a fost construită în anul 1817, în timpul domnitorului, Ioan C Caragea. Pe locul actualei biserici, a fost o bisericuță din lemn, ce data din sec XVI. Fundația bisericii este alcătuită din blocuri masive de piatră, peste care s-au ridicat pereții de cărămidă. Arhitectura bisericii este alcatuită pe stilul brâncovenesc. Autorul picturii este marele pictor Gheorghe Tătărescu, ale cărui picturi au ramas și azi într-o stare bună. Domeniul bisericii este înconjurat cu un zid de beton, zid ce îi dă un aspect de cetate. La intrare, se găsește clopotnița cu cele 3 clopote și pictura interioară aferentă acesteia. Această pictura nu este realizată de pictorul Tătărescu. Mănăstirea este o mănăstire de maici.

De-alungul timpului această mănăstire a suferit numeroase distrugeri cum ar fi : incendiile din anii 1906, 1909, 1922 (când a ars și o parte din bibliotecă) ; în primul război mondial, armatele germane au transformat mănăstirea în fabrică de conserve, distrugând chiliile și alungând călugării ;  în al doilea război mondial, în 1944, bombardamentele americanilor au distrus o parte din paraclis (și nu numai biserica a avut de suferit, dar și rafinăriile și casele ploieștenilor).

Aceasta mănăstire este cunoscută pentru Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, cu Pruncul Isus în brațe, datând din secolul al XVI lea.

2. Mănăstirea Pissiota.

Această mănăstire este situată la 1 km de gara Crivina, iar accesul din drumul național DN1, se face din localitatea Potigrafu urmărind indicatoarele.

Mănăstirea este ctitorită între anii 1928 -1929, de către inginerul Pisiota și soția sa.

Caracteristic acestei biserici este icoana izvorâtoare de mir a Maicii Domnului cu Pruncul.

3. Mănăstirea Parepa.

Se găsește în satul Parepa, comuna Colceag.

Pentru a ajunge la mănăstire, din șoseaua Ploiești Urziceni, aproape de ieșirea din Judetul Prahova, urmăm indicatorul  către mănăstire și comuna Parepa Rușani.

Hramul este „Sfânta Treime”, iar construcția a început în anul 1941, dar nu s-a putut finaliza din cauza razboiului, apoi din cauza comuniștilor. După revoluție, în anul 1990, credincioșii din sat au putut să termine construcția mănăstirii „întru cinstirea eroilor căzuți pentru țară de-alungul timpului”.

4. Mănăstirea Ceptura.

Hram: Sfintii Împarati Constantin și Elena

Acces: din centura de est a Ploieștiului (68 km de la Bucuresti pe DN 1/E 60), DN 1B 25,5 km spre E, apoi DJ 102M spre N până la Ceptura de Jos, 4 km

Schitul Ceptura, a fost ctitorit în prima jumătate a secolului al XlX-lea de călugării de la Mănăstirea Căldărusani. În 1959, schitul a fost desființat.  Reînființarea Schitului Ceptura a fost aprobată de Sfântul Sinod în anul 1996, dar lipsa unui corp de chilii, a mijloacelor de trai și a fondurilor pentru restaurarea bisericii, au facut ca până în prezent să se afle doar în administrația centrului eparhial. În 2009, a fost ridicat la rang de mănăstire

În localitatea Ceptura se mai pot vedea, alte 2 biserici, monument istoric, dar care sunt prea puțin cunoscute și mediatizate. Aceste biserici se află într-o stare puternică de degradare.

Pe Valea Semanului la ieșirea din Ceptura spre orașul Urlati, se găsește o biserică din lemn, monument istoric cu hramul : „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica a fost construită în anul 1753. Interesant este împletitura din lemn care înconjoară biserica.

„In patrimoniul bisericii se pastreaza tampla cu sase icoane mari, trei usi imparatesti, 12 icoane mici, plus un crucifix, sculptate in lemn si pictate in tempera de mesterii Mihail si Stancu Zugravu, pe la 1791, din vechea scoala populara a secolului al XVIII-lea.” (http://www.crestinortodox.ro/religie/biserica-adormirea-maicii-domnului-valea-seman-urlati-118517.html)

Pe Valea Gardului în satul Ceptura de Sus, se mai găsește o biserică veche (dar nu am aflat încă hramul ).

5. Mănăstirea Jercălăi.

Bisericuța din lemn a fost construită în anul 1731, în orașul Reghin. Deoarece la Reghin a fost construită o biserica din piatra, biserica din lemn a fost cedată și mutată în anul 1932, lângă Castelul Bran. Nefiind folosită, biserica ajunge să se degradeze și astfel în anul 1956, este demontată și adusă până în localitatea Cricov, lângă orașul Urlați. Hramul bisericii este „Sfintii Arhangheli Mihail și Gavril”

Lângă schitul vechi, este în construcție o manastire nouă.

6. Mănăstirea Vărbila.

Situată la 5 km de mănăstirea Jercălăi, biserica face parte din Ansamblul Medieval al fostei mănăstiri Vărbila. Aici, a intrat ca să se roage, conform documentelor, domnitorul Mihai Viteazul, la începutul campaniei de unire a  Țărilor Române.

7. Mănăstirea Chițorani.

Pentru a ajunge la mănăstirea Sfântul Nicolae (Valea Orlei), se merge pe drumul național Albești -Ploiești, iar la intrarea în comuna Chițorani, ( imediat după ieșirea din Valea Călugărească), se face stânga, dupa indicator „mănăstirea Sfântul Nicolae”. Drumul este degradat, dar merită să ajungi la biserică. De aici se desprinde o frumoasă panoramă peste Câmpia Teleajănului.

Din inscripția de la intrarea în biserică, aflăm că acest schit a fost construit în anul 1896 de către „coana Tinca Mărăcineanu” ca să fie locaș de rugăciune pentru oamenii de pe aceste meleaguri. Inițial, schitul a fost făcut din lemn și acoperit cu șindrilă, iar astăzi datorită restaurarilor. din vechea biserica din lemn, a rămas braul îngust de funie din lemn ce înconjoară biserica.

8. Mănăstirea Zamfira.

Complexul monahal de la Zamfira este alcătuit din 2 biserici: biserica veche (din cimitir) cu hramul „Sfanta Treime” și biserica nouă cu Hramul „Înaltarea Domnului nostru Isus Hristos”. Biserica veche a fost construită între anii 1719-1743 de către jupânița Zamfira Apostol, soția unui bun slujitor al domnitorului Constantin Brâncoveanu. Această biserica este construită în stil brâncovenesc cu un pridvor mărginit de coloane rotunde și cu o ușă încadrată de un chenar de piatră sculptată cu motive florale.

Istoricul Nicolae Iorga ne da mai multe detalii intr-una din lucrările domniei sale, despre acest slujitor al domnitorului Constantin Brâncoveanu. ” Cum ai trecut poarta, se vede însă vechea cladire a jupânesei Zamfira, soția lui Mano Apostolu, omul de încredere al Brâncoveanului, păzitorul juvaierelor sale din străinătate, și a nurorii sale, Smaranda Bălăceanca, urmașa lui Constantin Aga, cel mort la Zîrnești, luptând pentru creștinatate și pentru ambitia sa, în randurile Nemților, și, prin bunica sa, mladiță a lui Șerban Voda Cantacuzino”

La 200 de metri de ea se găsește biserica nouă, construită între anii 1855-1857, de către Mitropolitul Nifon. Semnificativ pentru aceasta mănăstire este faptul că a fost pictată integral de marele pictor Nicolae Grigorescu la vârsta de 18 ani.Pictura poate fi considerată unicat pentru că este singura pictură executată in frescă de Nicolae Grigorescu. Pictura a fost restaurată in anul 1989 de către pictorul restaurator Chiriac Ion.

Pe icoana Maicii Domnului, icoană care se găsește în stânga ușii apare semnătura pictorului : Nicu Grigorescu, 1858. În dreapta bisericii în curte se găsesc cinci morminte unde sunt îngropați mama (Zulina) și frații (Adriana și George) marelui istoric Nicolae Iorga, precum și (Stefan și Valentin) copiii săi.

9. Mănăstirea Sf. Antonie cel Mare.

Situată pe șoseaua Plopeni Slănic în localitatea Mălăești, pe malul pârâului Vărbila, schitul vechi al mănăstirii este datat din anul 1450, din vremea domnitorului Vladislav al II lea.

Zona unde este situată biserica este vestită arheologic pentru descoperirile făcute: Castrul Roman de la Coțofenești unde s-a gasit celebrul coif de aur, cetatea dacica de la Slănic.

În anul 1995, va începe construcția actualei mănăstiri cu hramul Sfântul Antonie cel Mare, dupa ce un locuitor al orașului Ploiești, domnul Ion Gruiu donează Bisericii un teren de 2.1 ha. Lucrările sunt coordonate de  părintele Ieromonah Antonie Lita de la Mănăstirea Crasna. Inauguarea și sfințirea mănăstirii a fost facută în anul 2004, de către PS Varsanufie Prahoveanul.

10. Mănăstirea Ianculești.

„Sfânta Mănăstire Ianculești este situată la o distanță de cca. 35 km de Ploiești pe ruta Ploiești – Vălenii de Munte, cu deviere la dreapta în zona Comunei Măgurele cca. 20 km spre Comuna Șoimari.

La început s-a aprobat înființarea unui schit de călugări cu hramul “Înălțarea Sfintei Cruci” care să aparțină de Mănăstirea Crasna sub îndrumarea Pr. Arhim. Nicodim Dimulescu, ca mai târziu pe 14 iunie 2005, conform Hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, nr. 162 / 2005 să devină mănăstire cu autonomie deplină. Starețul acestei Sfinte Mănăstiri a fost numit Pr. Protos. Benedict Sbîrnău.

 Ideea înființării Mănăstirii Ianculești aparține ctitorilor acesteia și anume, doamnele: Ec. Eleonora Ianculescu și Jr. Ecaterina Ianculescu, din Ploiești, care au dorit ca lângă casa parintească din Comuna Șoimari – Județul Prahova să fie înălțată o sfântă mănăstire, în amintirea defuncților părinți (Victoria și Bucur Ianculescu), donând în acest scop 32 ha teren (agricol și forestier).

 Bisericuța din lemn a Mănăstirii Ianculești a fost adusă prin grija I.P.S. Teodosie și P.S Varsanufie din Comuna Lunca, județul Hunedoara, ca danie a credincioșilor de acolo.

 De asemenea, prin râvna și cu cheltuiala părintelui Cristian Prușan din Ploiesti, parohia Tătărani, jud. Prahova, în anul 2007 s-a realizat pictura murală a bisericii, în tehnica frescă, de către pictorii Adrian și Nicoleta Voicu din oraşul Băicoi, iar mai apoi același preot a donat și catapeteasma (realizata in comuna Vanatori, judet Neamt). Tot acum s-a hotărât ca mânăstirea să aibă și un al doilea hram – Sfântul Mare Mucenic Mina (11 noiembrie).

Pe data de 17 aprilie 2005 a avut loc slujba de deschidere oficială a acestei Sfintei Mănăstiri, slujba fiind oficiată de catre I.P.S. Teodosie Arhiepiscopul Tomisului, P.S. Ambrozie episcop vicar patriarhal (delegat din partea patriarhiei), Pr. Protoiereu Ilie Vasile, P.C. Arhimandrit Nicodim starețul mănăstirii Crasna și un frumos sobor de preoți si monahi.

Pe 14 septembrie anul mântuirii 2008, de hramul Înălțării Sfintei Cruci, în timpul păstoririi Preafericitului Părinte DANIEL, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a avut loc târnosirea bisericii de către Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul în prezența Prefericitului Părinte Patriarh Daniel înconjurat de un sobor de ieromonahi și preoți de mir.” http://ianculesti.ro/

11. Mănăstirea Crasna.

Pentru a ajunge la biserică se merge pe DN1A până în localitatea Izvoarele și se face stânga dupa indicatorul Schitul Crasna. Masina se poate lăsa în parcare și se merge prin pădure 2 km pe un drum forestier. Drumul forestier se poate parcurge și cu o mașină de teren.

Biserica actuală este construită pe locul unui fost schit, Schitul Crasna din anul 1745, și a fost rectitorită în anul 1828. Biserica a fost construită între anii 1824-1828 de către preotul din Comuna Izvoarele, Radu Potlogea împreună cu cumnatul său. Hramurile bisericii  sunt: „Sfinții Împărați Constantin și Elena” și „Izvorul Tămăduirii”. Catapeteasma bisericii a fost sculptată în lemn de tei și aurită la Viena, în anul 1838. Până în 1967, biserica a suferit un incendiu, un jaf, a fost desființată de comuniști și a devenit apoi  monument istoric. Printre personalitățile care și-au inceput viata de monahism la Crasna, amintim pe: I.P.S. Teofan, Mitropolitul Moldovei si Bucovonei; I.P.S. Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului; P.S Galaction, Episcopul Alexandriei si Teleormanului; P.S Ambrozie, Episcopul Giurgiului; P.S Sebastian, Episcopul Slatinei.

12. Mănăstirea Suzana. 

Ne intoarcem în DN1 A și continuăm drumul spre Cheia făcând stânga după indicatorul Mănăstirea Suzana.

O scurta istorie.

Câteva poze cu biserica:

13. Mănăstirea Cheia. 

Se află pe drumul național DN1A în localitatea Cheia. Tradiția spune, că în anii 1770 niște ciobani au ridicat un schit, care 7 ani mai târziu a fost distrus de armatele otomane.

În anul 1790, a fost ridicat un nou schit cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, distrus de un incediu în anul 1832. Biserica actuala cu hramul „Sfânta Treime” și cu hramul vechi, a fost construită în anul 1835 de către cei 2 ieromonahi, Damaschin și Iustin, de la Mănăstirea Căldărușani.

Biserica are o lungime de 23 metri și 6.6 metri lătime.

14. Mănăstirea Sf. Treime Bușteni.

Acces: mănăstirea se află în oraș, la 150 m de ieșirea din Bușteni spre Brașov, pe partea dreapta.

15. Mănăstirea Caraiman.

Mănăstirea Caraiman este o manastire ortodoxă, aflata în localitatea Bușteni, la poalele Munților Caraiman. Aici, Părintele Gherontie Puiu a ridicat aceasta mănăstire. Adresa este: Str. Palanca, nr 24, oras Busteni, telefon: 0244/323617. Biserica dispune de 30 de locuri de cazare și ține de Arhiepiscopia Bucureștilor.

Hramul bisericii este „Înălțarea Sfintei Cruci”. Părintele Gherontie Puiu născut în localitatea Todirești, din județul Iași a urmat viața monahală încă de tânăr. La porunca Maicii Domnului, părintele a locuit într-o peșteră din zonă ca pustnic, timp de 10 ani, iar dupa Revoluție s-a întors la Mănăstirea Neamț. În anul 1995, părintele a avut un atac cerebral și a rămas paralizat. Transferat la sanatoriul din Sinaia, părintele o visează pe Maica Domnului, care îi spune să construiască o biserică.” Aflat intr-o rezerva cu inca un preot si cu un crestin, parintelui i s-a aratat iarasi, de data asta foarte de aproape, Maica Domnului. „Te-am adus aici cu o misiune, adu-ti aminte!”, i-a soptit Preacurata. „Cum s-o indeplinesc, Maicuta, tocmai acum, cand sunt paralizat?”, a intrebat parintele. „Trezeste-te ca nu esti bolnav” i s-a spus. Si, isi aduce aminte parintelui: „Apoi a rostit mai apasat: Vei gasi un brad cu sase ramuri, langa o apa curgatoare, pe un plai de unde se vede marea cruce la care te-ai jurat. Acolo sa faci manastirea”.” Mai multe detalii la http://www.manastireacaraiman.ro/

16. Schitul Sf Ana.

Hramul bisericii este Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana, Sfântul Ioanichie cel Mare, Sfântul Iustin Martirul şi Filosoful.
Pentru a ajunge ls schit se mege din orașul Sinaia spre Cota 14oo si cu 200 metri înainte de Hotel Alpin Cota 1400, se urmeaza indicatorul spre dreapta, aproximativ un km.

17. Mănăstirea Sinaia.

Este prima mănăstire din Romania electrificată în 1906, de către regele Carol I, care a stat o vreme, aici la mănăstire.

Mănăstirea Sinaia (biserica mare) a fost construită între anii 1843 -1846, în timpul stareților Ioasaf și Paisie. Ea a fost construită pentru că biserica veche  devenise neîncăpătoare pentru cei 70 de călugări.

Pe panoul informativ găsim scris :„Arhitectul George Mandrea, cel care a condus aceste lucrari, a imbinat stilul moldovenesc, caracterizat prin ziduri groase si contraforti masivi cu stilul brancovenesc, specific Valahiei. O centura verde din ceramica emailata, alcatuita din 3 linii intrerupte din loc in loc, imprejmuieste cladirea in zona ei de mijloc. Este simbolul unitatii Sfintei Treimi intr-un singur Dumnezeu, ca si cel al unitatii celor 3 Principate Romane : Valahia, Moldova si Transilvania intr-o singura tara Romania.”

Din curtea bisericii se trece printr-un culoar în curtea veche, unde se află vechea Mănăstire Sinaia și cavoul lui Take Ionescu.

Vechea biserică a fost construită între anii 1690 -1695, de catre Spătarul Mihail Cantacuzino, care în urma vizitei la Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai a preluat numele de Sinaia. De aici provine și numele orașului Sinaia.

Lungimea este de 15 metri, lățimea de 6 metri și înălțimea de 15 metri, fiind zidită din piatră și caramidă. Intrarea în pronaos este sculptată în piatră și îl reprezintă pe Moise și fratele său Aaron. Pictura este realizată de vestitul pictor Pârvu Mutu.

Lângă mănăstire se gasește cavoul diplomatului Take Ionescu. O scurta biografie mai jos.

18. Mănăstirea Cornu.

Mănăstirea Cornu sau Mănăstirea Sfântul Ioan Evanghelistul și Sfânta Cuvioasa Eufrosina, se află în localitatea Cornu, lângă orașul Câmpina.

De la mănăstire (așezată pe dealul Topseni – Podisor) se poate vedea orașul Câmpina în toată splendoarea sa și o parte din Valea Prahovei.

 

 

Hramul acestei biserici are loc pe data de 8 mai. Biserica mai are un hram (în cinstea ctitorilor), care se serbează pe 25 septembrie,  Sfânta Cuvioasa Eufrosina. Cand am ajuns acolo,  biserica era inchisă, așa că nu am putut să fac poze în interior.

19. Mănăstirea Brebu.

Mănăstirea Brebu se găsește în localitatea Brebu de lânga Municipiul Câmpina. Mănăstirea a  fost zidită de domnitorul Țării Românești, Matei Basarab. La 27 iunie 1650 a început constructia. Biserica are o lungime de 30 metri și o lățime de 10 metri. Este realizată din caramidă, iar zidurile au o grosime de 2 metri. Planul bisericii este identic cu cel al Mănăstirii Dealu de la Târgoviște. Clopotnița este lucrată din caramidă aparentă, având înălțime de 30 metri, fiind decorată la exterior cu brâuri, nișe și borduri. Deoarece pictura originală se deteriorase, între anii 1837 – 1843, biserica va fi zugravită de pictorul Toma Eliadi din București, ca mai apoi în anii 1901 – 1902, altarul să fie pictat în tempera de pictorul Sava Henția.

Mănăstirea Brebu, are hramul Sfinților Arhangheli: Mihail, Gavriil, Azrael si Rafail.

20. Mănăstirea Turnu. 

Mănăstirea Turnu este așezată pe vatra unui vechi sat dacic, iar în apropierea ei se găsesc ruinele unor terme romane. Ca localizare, este așezată în comuna Târgsoru Vechi.

 

Pe un teren de cateva hectare se mai vad șanturile rămase din timpul excavatiilor arheologice. La drum, în departare se înalță un perete singuratic ramașita a bisericii ctitorită de domnitorul Vladislav al II lea. Lângă mănăstire se văd zidurile de apărare, care fac parte din ansamblul Curții Domnești de la Târgșor.

 

Manastirea Turnu din Prahova – biruința credinței celei adevarate

„Adevarat zic voua: oricate veti cere de la Tatal in numele Meu El va va da.” (Ioan 16, 23)

„In anul 1997, pentru rugaciunile sfintilor ctitori, Bunul Dumnezeu lumineaza pe cativa clerici care cer reactivarea manastirii in iunie 1997 vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist cu a carui binecuvantare sfantul locas reinvie.

S-a decis astfel reactivarea Manastirii Turnu, din localitatea Targusoru Vechi, judetul Prahova, iar pentru aceasta ascultare a fost formata o mica obste provenita din Manastirea Sfantul Nicolae – Sitaru. In august 1997 se transfera primii trei vietuitori de la Manastirea Sfantul Nicolae – Balamuci care reinnoada firul sfintelor slujbe dupa tipicul manastiresc.” (http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-turnu-prahova-67934.html)

P.S. Articolul de mai sus este un scurt rezumat care se cere întregit de mine și cred că în limita timpului voi realiza acest lucru cu ajutorul lui Dumnezeu.