Publicat de: peregrinprinlume | August 2, 2015

Malul sarbesc al Dunarii prin defileul Cazanelor

In calatoria spre Croatia, am trecut cu autocarul prin Defileul Dunarii de data aceasta pe malul sarbesc pe ruta Tekija–Mosna–Dobra–Golubac–Pozarevac trecand in revista si  orasul Belgrad, capitala Serbiei.

HARTA

Mai sus se poate vedea traseul parcurs pe o harta afisata intr-o benzinarie din Serbia.

Punctul de frontiera cu vecinii sarbi a fost la Portile de Fier.

portile de fier

De mult timp doream sa merg pe Clisura Dunarii pe partea sarbeasca si sa admir frumoasele privelisti ale muntilor romanesti Ciucarul Mic si Ciucarul Mare, care strajuiesc Cazanele Dunarii alaturi de omologii lor din Serbia, Muntii Veliki Strbac si Mali Strbac.

Clisura Dunarii este o zona geografica deosebita situata de-alungul malului nordic al fluviului Dunarea, fiind situata in sudul provinciei Banat in Parcul National Portile de Fier. Aceasta zona incepe din localitatea Gura Vaii de la Muzeul Portile de Fier, continua la Orsova, Dubova, Svinita si pana la Moldova Noua.

De-alugul clisurii pe partea romaneasca se pot admira Muzeul Portile de Fier,

Puteti consulta informatii despre obiectivele  din Parcul National Portile de Fier in link-urile de mai jos :

Orasul Orsova, Cazanele Dunarii, Golful Dubovei (statuia regelui Decebal, Pestera Ponicova, Pestera Vetreani, Manastirea Mraconia) , inaltimile Muntelui Ciucarul Mare ;

Cetatea Tricule, satul Svinita (cu festivalul smochinelor), Cetatea Tricule, Rezervatia botanica Svinita, Neck-ul vulcanic Trescovat, Rezervatia de amoniti”Locul fosilifer Svinita”, Rezervatia Cioaca borii (pinul negru de Banat), Localitatea Coronini cu Cetatea Ladislau si stanca Babacaia.

CLISURA dUNARII

Pe panoul informativ de mai sus se pot localiza obiectivele amintite.

Pentru completarea informatiilor despre obiectivele turistice din Clisura Dunarii (partea romaneasca) revin cu prezentarea altor destinatii ce merita vazute si despre care nu am scris.

Clisura Dunarii face parte din Parcul National Portile de Fier. In cuprinsul acestui parc in afara de obiectivele mentionate in link-urile de mai sus se mai pot vedea :

Mănăstirea Vodiţa a fost construită între 1370 şi 1372 pe teritoriul comunei Varciorova, la aproximativ 500 m distanţă de Dunăre. Intemeietorul acestui lăcas este călugărul Nicodim. Ruinele vechii biserici se văd şi în prezent, lângă acestea fiind construită în 1995 o biserică de lemn.

Mănăstirea Sf. Ana este ctitorie a cunoscutului ziarist interbelic Pamfil Şeicaru, fiind aşezată în imediata apropiere a municipiului Orşova, pe Dealul Moşului.

DSCF2666

Mănăstirea Mraconia. Pe Valea Mraconiei este situată o veche mănăstirea, numită „Mracuna”. Vechiul lacas „sta” ascuns într‐un loc pitoresc în faţa fostului drum Traian de pe malul sarbesc, unde se află „tabula Traiana”.

manastirea Mraconia

Biserica Sf. Niculae cel Sărac din Orşova a fost realizată la începutul secolului al XIX‐lea, având o compoziţie de mare simplitate în care se resimt influenţe dorice, baroce şi neoclasice.

Picture 193

Picture 186

Catedrala romano‐catolică din Orşova se află în zona centrală a localităţii, în imediata vecinătate a „Pieţii 1800”. A fost construită între anii 1972‐1976, ca urmare a strămutării Orşovei vechi pe actualul său amplasament. Catedrala este o construcţie din beton finisat prin cofraje şi lemn, având formă de cruce din orice punct ar fi privită.

Biserica Sf. Arhangheli din localitatea Berzasca este situată în vatra localităţii Berzasca, reprezentând cea mai veche biserică românească din Clisura Dunării. Reprezintă un monument de arhitectură, construit în stil baroc, la 1836.

Cetatea Trikule a fost ridicată în secolul al XV‐lea pentru a opri expansiunea otomană spre vest, ruinele observându‐se şi în prezent în apropierea localităţii Sviniţa. Cetatea Tri Kule era reprezentată prin trei turnuri dispuse pe malul Dunării în formă de triunghi. Ansamblul Cetăţii Trikule a fost inundat în urma amenajării lacului de acumulare Porţile de Fier I, la suprafaţă observându‐se doar două turnuri.

cetatea Tricule

Cetatea Drencova, situată în apropierea localităţii Berzasca, este în prezent inundată de apele Dunării. Singura mărturie este zidul fostei biserici.

Cetatea Ladislau a fost construită pe malul stâng al Dunării, fiind menţionantă încă din secolul al XIV‐lea. Cetatea, cu rol strategic, era destinată controlului traficului fluvial pe Dunăre.

Peştera Gaura Chindiei II. În abruptul din strâmtura Coronini ‐ Alibeg se deschide Peştera Gaura Chindiei II, rezervaţie arheologică unde au fost descoperite urme de artă rupestră ce aparţin paleoliticului şi neoliticului.

DSCF4620

Peştera Veterani este cunoscută din timpuri străvechi, fiind consacrată de daci drept sanctuar al zeului Zamolxis.

detalii pestera veterani

Peştera Haiducilor. În acestă Peştera au fost descoperite urme de cultura mezolitică.

Cetatea şi aşezarea dacică din satul Divici (în punctul „Grad”) reprezintă o mărturie a locurii dacice a acestui spaţiu, situl fiind considerat de importanţă naţională, fiind recunoscut ca element de patrimoniu naţional prin Legea nr. 5 din 2000.

Alături de acestea, mai trebuie menționate și ruinele bisericii medievale de pe valea Siriniei, biserica catolică din localitatea Moldova Nouă, clădirile din secolele al XVIII‐lea şi al XIX‐lea din localităţile Berzasca, Eibenthal, Bigar, Liubcova, Moldova Nouă şi Pojejena, morile de apă de pevalea Cameniţei, Elisevei şi Povalinei.

Sunt cunoscute pentru obiectele de artă populară localităţile Garnic şi Şicheviţa.

În zona Parcului Natural Porțile de Fier sunt Muzeul etnografic Eselnița, Muzeul etnografic şi arheologic Gornea şi Muzeul Hidrocentralei Porţile de Fier I, Muzeul Regiunii Porţile de Fier din Drobeta Turnu‐Severin.”

malul sarbesc al Dunarii

Revenind la traseul nostru ne continuam drumul de-alungul Dunarii si ajungem in localitatea Tekije.

Localitatea Tekije este situata la 12 km in amonte de hidrocentrala Portile de Fier I la poalele muntelui Miroc. In urma construirii barajului de la Portile de Fier vechea asezare Tekije ca si alte sate sarbesti si romanesti, inclusiv celebra insula Ada Kaleh au fost inundate de apele lacului de acumulare, asa ca locuitorii au fost stramutati formand actuala localitate Tekije. Istoricii ne spun ca pe vatra vechii cetatii romane Transdierna s-a dezvoltat si localitatea Tekije. Populatia majoritara este formata din sarbi alaturi de care locuiesc si romani. Ocupatia predominanta a locuitorilor este pescuitul.

DSCF4556

Soseaua care merge pe langa Dunare este sapata in stanca si presarata cu numeroase tuneluri si poduri.

DSCF1219

IMG_20150728_105653

La 10 km de localitatea Tekije se gaseste Tabula Traiana. Precizez ca Tabula Traiana nu se poate vizita decat de pe Dunare. Aceasta tabla ne aduce aminte de oamenii care au croit drum in stanca pentru armatele legiunilor romane. Pe malul romanesc se zaresc Chipul lui Decebal sculptat in stanca si Manastirea Mraconia descrise mai sus.

chipul lui decebal

DSC04167

„Tabula Traiana (monument) este parte a Limesului Roman I și a drumului Împăratului Traian care a fost construit între 98 până în 117 e.n. în zona Cazanele Mici. Tabula Traiana este considerată componentă importantă a proiectului de construcţie din perioada Împăratului Traian, alături de construcţia drumului și de podul de peste Dunăre, de la Kladovo.

Drumul nostru continua prin localitatile Mosna–Dobra–Golubac, drum care trece prin marginea Parcului National Djerdap.

Parcul National Djerdap a fost creat in 1974 si este situat in partea de nord est a Serbiei, la granita cu tara noastra. Suprafata acestui parc este de 63608 ha. Cheile si canioanele din acest parc sunt alcatuite din roci calcaroase care formeaza masive inalte peste Dunare : Piatra Jelenske, Sokolovac, Čoka Njalta, Veliki Strbac si Mali Strbac.

DSCF4566

Dunărea trece prin Parcul Național Djerdap pe o lungime de aproximativ 100 km. In drumul nostru vom trece prin : Defileul Cazanele Mici și Mari cu o lungime de 19 km, Cheile Gospodin Vir cu o lungime de 15 km si Cheile Golubac cu o lungime de 14.5 km.

Zona Dunarii este bogata in  situri arheologice foarte valoroase  cum ar fi așezarea preistorică „Lepenski Vir” (7000 ‐ 6000 i.Hr) datand inca din era neolitic, situata dupa localitatea Mosna. In aceasta zona de-alungul Dunarii si granitei cu Romania vom intalni numeroase ruine de cetati si cladiri fortificate din timpul Imperiului Roman si din timpul Imperiului Bizantin. Alte situri arheologice : Vlasac, Padina, Transdierna, etc. Si aceasta deoarece Dunarea a fost granita dintre provincia romana Moesia Superior si Dacia devenita mai tarziu pentru putin timp provincie romana in urma cuceririi facute de Imparatul Traian.

Intr-un loc foarte greu accesibil al Dunarii intalnim Cetatea medievala Golubac si mai apoi localitatea cu acelasi nume. Din sursa de mai jos (scrisa in limba sarba) http://www.tvrdjavagolubackigrad.rs/ aflam ca prima atestare istorica a acestei cetati are loc in anul 1335 (astazi este in renovare cu bani europeni).

cetatea golubac

„În vremuri tulburi, locurile în care mari imperii de secole lupta pentru dominare și teritoriu, pe o stâncă abruptă apare o cetate. Nu stim cine sau cand a construit o cetate, nu exista documente scrise care vorbesc despre asta, dar peretii si turnurile orasului sunt indicatoarele care vorbesc despre trecutul de lupta si suferinta, de moarte dar si de viata. „

DSCF4632

Incepand cu anul 1335 cetatea Golubac a fost un important centru de frontiera. Primii stapanitori ai cetatii au fost ungurii pana in anul 1410 cand ultimul conducator al cetatii pe nume Despot moare, iar comandantul orasului, Ducele Ieremia, o vinde Imperiului Otoman pentru 12000 de ducati. In timpul secolelor XIV – XV cetatea a devenit scena unor confrunari intre Serbia, Turcia si Ungaria.  Sarbii doeau sa protejeze teritoriile lor de atacurile ungurilor si turcilor, iar ungurii doreau sa isi asigure posesiunile lor peste Dunare. Cine detinea acest oras avea deplina putere in controlarea granitelor de stat. In cele din urma orasul va cadea sub dominatia turca.

Această prezentare necesită JavaScript.

„Golubacki grad a fost construit  pe pante abrupte, inaccesibile de calcar. Meterezele bine conservate și turnurile de apărare depun mărturie și azi despre construcţia militară cea mai mare de la Djerdap. Inaccesibilitatea locației nu a permis dezvoltarea orașului și, odată cu sfârșitul perioadei de funcționare a fortificaţiei, la mijlocul secolului al XIX‐lea, a fost abandonată. Localitatea Golubac s‐a dezvoltat pe o locație mai convenabilă, în amonte de cetate.

De la cetatea Golubac Dunarea se lateste  si zarim spre tarmul romanesc stanca Babacaia si cetatea omoloaga Ladislau.

Drumul continua prin orasul Pozarevac si de acolo la Belgrad unde vom afla mai multe in articolul viitor.

DSCF4655

Această prezentare necesită JavaScript.

Pentru cei interesati de a cunoaste mai bine aceasta zona transfrontaliera intre tara noastra si Serbia care cuprinde cele doua parcuri naturale : Parcului National Djerdap si Parcului National Portile de Fier recomand studiul de la

http://www.bioregio carpathians.eu/tl_files/bioregio/donwnloads_resources/Key%20Outputs%20and%20Publication/WP6_6.2_Ecotourism%20study%20pilot%20area_RO_PP07.pdf  

(Citatele dintre ghilimele apartin acestei surse)

La adresa de mai sus se poate gasi o descriere detaliata a asezarii geografice, informatii despre relief, obiective turistice, flora, fauna, unitati de cazare cu adrese si numere de contact.

P.S. Am insistat sa scriu in articolele mele despre Clisura Dunarii si Parcul National Portile de Fier deoarece eu consider aceste locuri ca fiind cele mai frumoase din Romania. In acest sens am adaugat si link-uri catre alte articole ale mele pentru ca in postarea de fata sa intregesc si sa pun la dispozitia tuturor informatiile de care au nevoie pentru a vizita aceasta zona deosebita.

Anunțuri

Responses

  1. Ce frumos! Mi-ar placea sa vizitez magnificul monument Tabula Traiana și drumul Împăratului Traian..

    • Da, este un traseu frumos si interesant, ideea este ca cel mai bine este sa il parcurgi cu masina personala ca sa poti sa te bucuri ce tot ce iti ofera drumul. Toate cele bune va doresc si multumesc de vizita.

  2. Precizari :
    Tekije e in amonte de Portile de Fier.
    Nu ai cum sa vizitezi Tabula Traiana de pe uscat – doar din barca se poate vedea. Cit despre drumul roman… e sub apele Dunarii ! La fel s-ar fi intimplat si cu Tabula daca nu era ridicata vreo 30 e metri inainte de inundare.

    • Multumesc pentru observatiile facute. Stiam ca Tabula Traiana se poate vizita decat de pe Dunare, dar nu am detaliat acest lucru, decat am enumerat-o ca pe un posibil loc de vizitat. Am sa revin cu o precizare mai clara in articol. Va doresc o zi buna in continuare.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: