Popas la Sighișoara


Unul dintre orașele românești care s-a bucurat de faimă de-alungul timpului este ORAȘUL SIGHIȘOARA. Vizitat încă din Evul Mediu de oameni și călători celebrii, orașul Sighișoara a rămas în scrierile acestora ca un oraș meșteșugăresc, prietenos, frumos, supranumit „Nurnberg transilvan”, „Mărgăritar al Transilvaniei”, etc. Amintim aici pe Papa Pius al II lea (1405 – 1464) și pe italianul Giovanandrea Gromo (1564) autor al lucrării „Descrierea Transilvaniei” (lucrare dedicată lui Cosimo de Medici).

Pentru că în contextul infectării cu coronavirus este recomandat să stăm acasă, ca să profit de acest timp liber, am hotărât să îmi pregătesc materialele pentru excursiile viitoare.

Așadar, pe cei ce nu ați avut ocazia să vizitați orașul Sighișoara, vă invit astăzi într-o plimbare virtuală, iar în luna iulie intr-o excursie de 3 zile, dintre care una din zile va fi dedicată Festivalului Medieval de la Sighișoara. Detaliile acestei excursii în care am să fiu ghidul dumneavoastră le găsiți în link. https://haisasocializam.ro/produs/sighisoara-2020

Farmecul acestui oraș supranumit „Perlă a Târnavei” este dat de modul armonios de îmbinare al ruinelor zidurilor cetății cu orașul actual și de contrastul între vechi și nou. Așezat la intersecția unor importante drumuri comerciale, orașul va cunoaște înca de la atestarea documentară din anul 1280 o mare dezvoltare economică. Cetatea Medievala a Sighișoarei este situată pe Dealul Cetății (425 m înălțime), iar orașul coboară pe pantele dealului pănă pe valea râului Târnava Mare.

Zona Târnavelor a fost locuită încă din vechime. În urma descoperirilor arheologice, aici s-a constatat existența Culturii Petrești în neolitic, apoi în epoca bronzului, cultura Sighișoara – Wietenberg. Începând cu secolul V î.Hr. dacii au dominat întreaga regiune până la cucerirea romană. După Retragerea Aureliană (271 d.Hr.), peste populația daco romană rămasă în zonă au năvălit popoarele migratoare.(aproximativ 1000 de ani de neliniște și lupte). Poparele migratoare mai importante care au venit peste români au fost popoarele : goților, hunilor gepizilor, avarilor, slavilor, pecenegilor, cumanilor și ungurilor.

În secolul al XI lea triburile migratoare ale ungurilor stabilite în Câmpia Panoniei, (triburi care se convertiseră la creștinism și care aveau regi din dinastia Arpadiană) vor încerca să se infiltreze spre est, în Transilvania. Aici însă vor întâmpina rezistența localnicilor vlahi sau români, care erau deja organizați în voievodate. Zona Sighișoarei făcea parte din stăpânirea Voievodului Gelu. În ciuda rezistenței românilor, aceste voievodate vor fi cucerite rând pe rând de către unguri. În timp aceștia vor coloniza în Transilvania pe secui și mai târziu pe sași. Ajunși într-o țară necunoscută, primind  din partea ungurilor pământurile si averile românilor, sașii încep să se teamă de români și astfel încep să iși clădească mai întâi case fortificate, apoi câte o mică cetățuie. Așa va lua naștere și cetatea Sighișoarei.

harta preluata din cadrul muzeului de istorie din turnul cu Ceas

În anul 1241 în urma invaziei tătarilor, mica așezare fortificată săsească de pe Dealul Cetății avea să fie distrusă. Aceasta este refăcută ulterior și i se adaugă un zid de apărare lung de 920 m și 14 turnuri. Astăzi se mai păstrează zidurile si doar noua turnuri : Turnul cu Ceas, Turnul Fierarilor, Turnul Cizmarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Cojocarilor, Turnul Măcelarilor, Turnul Frânghierilor, Turnul Cositorarilor și Turnul Tăbăcarilor.

Aceste turnuri erau locurile unde trăiau, munceau și se apărau membrii unei bresle meșteșugărești. Breasla meșteșugărească era o asociație specifică Evului Mediu și grupa meșteșugari care activau în cadul aceleeași bresle având interese comune. La Sighișoara breslele sunt atestate documentar în anul 1376, odată cu atestarea breslelor din Sibiu, Sebeș și Orăștie.  Cea mai veche breaslă era cea a cizmarilor.

Cel mai important turn și care se prezintă într-o stare foarte bună este Turnul cu Ceas, turn ce găzduiește și Muzeul Orașului Sighișoara cu secțiile de : arheologie, etnografie, farmacie și instrumentar medical, precum și exponate din lemn.

Turnul ce Ceas este singurul turn din oraș care nu a aparținut vreunei bresle, fiind sediul Sfatului Orășenesc. Partea inferioară a turnului datează din secolul XIV. Incendiul din 1677 va distuge acoperișul turnului. Un an mai târziu meșterii austrieci îl vor reface, iar noua sa construcție în formă de bulb, va reprezenta cea ma veche mărturie a barocului austriac din Transilvania. În anul 1894 acoperișul a fost înlocuit cu cel actual și acoperit cu țiglă smălțuită.

Ceasul din turn există din 1648 cănd meșterul Johann Kirtschel a adăugat figurinele de lemn ce reprezintă zilele săptămânii. Aceste figurine din lemn sunt confecționate din lemn de tei, având o înălțime de 80 de cm. La realizarea figurinelor s-au folosit întruchipări din mitologie și simboluri din astronomie, astrologie și chimie.

Figurinele din turn semnalează faptul că urmează o nouă zi, fiind un simbol al speranţei pentru vremurile mai bune ce au să vină. Cei doi îngeri, care reprezinta Ziua şi Noaptea se prezintă astfel: la ora 6 AM poate fi zărit îngerul ce reprezintă Ziua, iar de la ora 18, Ziua se ascunde şi face loc Nopţii, adică îngerului cu două torțe aprinse în mâini.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Spre cetate nișa are la bază o păpușă înveșmântată în albastru, cu o ramură de măslin în mână; ea simbolizând zeița păcii. În dreapta, un toboșar cu cămașă albastră bate sferturile de oră; deasupra lor, în albastru deschis și verde se află zeița dreptății, cu balanța în mână și zeița justiției, legată la ochi și cu sabia ridicată. De-o parte și de alta  doua figurine vestesc ziua și noaptea…Spre oraș, nișa cuprinde, în partea de jos, același toboșar care bate sferturile de oră. Cei doi toboșari dublează, intr-o altă tonalitate, sferturile de oră bătute cu clopotul care se află în foișorul ce leagă cei doi bulbi ai turnului. Alături se află o figură enigmatică : un barbat gol până la brâu, cu un șorț zdrențuit. Obiectul (sau obiectele) pe care le ținea în mâinile ridicate s-au pierdut. În partea superioară a nișei , ca pe o scenă de păpuși încadrată cu perdele, apar figurinele ce reprezintă zilele săptămânii.” (Sighișoara, de Emil Giurgiu, Ed.Sport-Turism, București 1982)

Povestea figurinelor din lemn :

Pozele de mai jos cu figurinele din turn sunt preluate din cartea Sighișoara, de Emil Giurgiu, Ed.Sport-Turism, București 1982.

Cum aminteam mai sus, în turn se găsește și muzeul de farmacie și instrumentar medical.

Primele stabilemente (ansamblu spital biserică) ale orașului Sighișoara sunt atestate documentar în anii 1461, 1507 și 1522. Este amintit în documente și numele unui subchirurg PANCRATIUS (1561). În acea vreme pe lângă personalul medical din spitale un rol important îl jucau bărbierii, care se ocupau de tratarea anumitor răni, dar și de extracții dentare. Cunoaștem din documente un bărbier pe la anul 1522 numit VALENTINUS BARBITONSOR.

În muzeu găsim câteva tratate de medicina de la acea vreme care te învățau să tratezi diverse afecțiuni. De exemplu lucrarea MECHANOTHERAPIA învăță ce să faca un doctor unui om în cazul durerilor de spate, mijloc, etc (poza e foarte relevantă și cred ca nu aș fi vrut să fiu în pielea pacientului).

Cea mai veche farmacie de pe meleagurile românești va fi înființată la Sibiu în anul 1494. La Sighișoara atestarea documentară a farmaciilor apare în anul 1700. Cele 3 farmacii de la acea vreme erau : LA CORONA (1700) ; LA LEUL (1720) ; LA VULTURUL (1755).

După vizita la muzeu se poate urca în turn și admira orașul, dealurile din jur și râul Târnava Mare.

Celălalt turn ce mărginește poarta cetății este Turnul Croitorilor.

Lângă Turnul cu Ceas se găsește Biserica Mănăstirii, o veche biserică dominicană construită în anul 1298. Astăzi biserica aparține confesiunii luterane.

 

Un mare domitor român și-a pus însă amprenta asupra orașului Sighișoara, Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Țepeș. În apropierea Turnului cu Ceas se găsește casa natala a lui Vlad Țepeș, descendent al domnitorului Basarab I, fondatorul statului medieval Țara Românească. Voi lăsă pozele din muzeu să vă spună povestea domnitorului român.

La etajul casei Vlad Dracul se găsește și Muzeul Armelor unde avem ocazia să vedem : halebarde, spade, arcuri, arbalete, coifuri, cămăși de zale, etc. Tot în muzeu se găsește și portretul în ulei al Generalului de Cavalerie, MICHAEL FREISHER VON MELAS, fiul parohului din Sighișoara. Acest general era conducatorul trupelor habsburgice. Astfel în bătăția de la Marengo contra armatei franceze condusă de Napoleon Bonaparte, Michael von Melas va fi conducătorul armatei habsburgice. Bătălia de la Marengo va fi câștigată în cele din urmă de către francezii lui Napoleon.

Plecăm mai departe printre străduțele înguste și pietruite spre punctul cel mai înalt al cetății și ne oprim la un alt element reprezentativ al orașului, „Scara acoperită”. Această scară din lemn cu 175 de trepte acoperite de un tunel de lemn a fost construită în anul 1645 din donațiile cetățenilor pentru a ușura accesul elevilor la Școala din Deal.

Alături de școală, pe deal se găsește una din cele mai interesante clădiri gotice din Transilvania, Biserica din Deal.

Turnul Croitorilor cu bastionul de aparare ; în dreapta sus, Scoala și Biserica din Deal ; vedere din Turnul cu Ceas

De la biserică se poate merge în Cimitirul evanghelic pentru a admira crucile si panorama oferita de pe vârful dealului. Pe crucile din cimitir, unele chiar foarte vechi sunt trecute numele sașilor îngropați precum și meseria avută în viață.

La drumul de întoarcere se pot ocoli scările, mergând astfel pe lângă zidurile cetății (în stare buna) și turnurile acesteia.

Clădirea Primăriei este situată în apropierea Bisericii Mănăstirii. Clădirea s-a construit între anii 1887-1888. La etaj există o sală în stil baroc, unde se desfăşoară Festivalul de Muzică Academică şi multe alte concerte susţinute de formaţii prestigioase.

Alte construcții istorice vechi care s-au păstrat sunt : Casa cu Cerb și Casa Venețiană – numită așa dupa ferestrele ce imită goticul venețian al secolului XVI.

La poalele dealului Cetății pe malul Târnavei Mari găsim Biserica Ortodoxă din Sighișoara.

Catedrala Ortodoxă Sfânta Treime din Sighișoara a fost ridicată după Unirea de la 1918 cănd s-au creat condițiile favorabile construcției unei noi biserici. Cum credinta ortodoxă a românilor nu era recunoscută ca și credință oficiala înainte de 1918, în zona Sighișoarei exixta o singură parohie ortodoxă, Biserica de la Cornești (construită între anii 1788 -1797).

Așadar la 29 mai 1934 din inițiativa părintelui Emilian Stoica se punea temelia bisericii. Aceasta va fi sfințită la 31 octombrie 1937.

În partea de jos a orașului se mai poate vizita și Sinagoga Evreiască.

Mai jos câteva imagini din partea de jos a orașului.

P.S. Sigur că mai sunt multe amănunte si locuri istorice pe care nu le-am amintit aici ca să nu vă plictisesc, dar le las pentru mai târziu când va avea loc excursia amintită la Festivalul Medieval de la Sighișoara. Va provoc la completări astfel încât după această excursie să ne întoarcem acasă mai bogați în cunoștințe.

4 gânduri despre “Popas la Sighișoara

    1. Mi-a făcut o deosebită plăcere să citesc acest articol. Am locuit ani buni la Târgu-Mureș, așa că un drum până la Sighișoara era floare la ureche. Nu știu de câte ori am vizitat orașul, dar de fiecare dată am făcut-o cu mare bucurie! Acest tur virtual mi-a făcut plăcere! Îți mulțumesc!

      Apreciat de 2 persoane

  1. Pingback: Orașul Sibiu – peregrinprinlume

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.