Publicat de: peregrinprinlume | Mai 4, 2014

Comuna Rasca (SV),Mitropolia Slatioara si Biserica Ortodoxa de rit vechi

In calatoriile mele prin Bucovina si Moldova, am ajuns sa cunosc niste persoane deosebite despre care am aflat ca sunt crestini ortodoxi de rit vechi. Si cum auzisem de ei, dar nu stiam prea multe lucruri, m-am hotarat sa ii cunosc, si sa va impartasesc ce am aflat si dumneavoastra, cititorii mei.  Una din aceste persoane pe nume Florin, s-a hotarat sa imi fie ghid, asa ca impreuna cu el si cumnatul lui am vizitat manastirile Rasca, Slatioara si Buda, care fac parte din comuna RASCA (jud Suceava, la 20 km de orasul Falticeni)

Această prezentare necesită JavaScript.

Biserica Ortodoxa de stil vechi din Romania a luat fiinta in anul 1924 in urma unui congres al bisericilor ortodoxe din Europa:  Biserica Ortodoxa Greacă, Bulgară, Română,Ortodoxă Rusă, Sârbă,Bisericile  Sfântul Munte Athos şi Patriarhiile Constantinopolului, Alexandriei,  Antiohiei  şi Patriarhia Ierusalimului.

manastirea rasca

La acest congres s-a hotarat ca bisericile ortodoxe sa renunte la calendarul iulian pe care il foloseau si sa treaca la calendarul gregorian(calendar mai exact) si deasemenea bisericile ortodoxe sa intre in miscarea ecumenista.

DSCF9635

Aceste hotari au provocat disensiuni intre reprezentatii bisericilor si astfel lumea ortodoxa sa impartit in doua: de o parte Bisericile Ortodoxe Greacă, Bulgară, Română şi Patriarhiile Constantinopolului, Alexandriei şi mai târziu a Antiohiei care au acceptat noul calendar, gregorian, şi, pe de altă parte – Bisericile Ortodoxă Rusă, Sârbă şi fracţiuni ale Bisericilor Ortodoxe Greacă, Bulgară şi Română, Sfântul Munte Athos şi Patriarhia Ierusalimului care au păstrat calendarul iulian până astăzi.

DSCF9625

Asa se face ca din 1924 biserica ortodoxa romana s- a scindat in doua. Astfel crestinii ortodoxi de rit vechi, nu au acceptat calendarul gregorian, nu au acceptat ecumenismul si nu se abat de la Traditia Sfintilor Parinti si de la canonele celor 7 Sinoade Ecumenice.

DSCF9626

Mai jos vom lamuri ce este cu calendarul iulian si ce este cu cel gregorian.

Calendarul iulian si gregorian

„Inainte de Hristos existau doua sisteme de calculare a timpului unui an: unul al egiptenilor – care era mai corect, dar nici el perfect – de 365 zile, altul, al romanilor, care era de 355 zile. Insa, ramanea anual o diferenta de timp de zece zile intre aceste doua sisteme, si chiar intre fiecare dintre ele si calendarul solar.

Dupa aceasta constatare, s-a simtit nevoia de indreptare a lor si a punerii lor in acord cu calendarul ceresc. Astfel, imparatul roman Iuliu Cezar, in anul 46 i.Hr., adopta sistemul de calcul egiptean, sistem care s-a numit „calendarul iulian”. Acest calendar a fost folosit de intreaga crestinatate, timp de 15 secole. Si tot de calendarul iulian s-au servit si Sfintii Parinti la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), la calcularea datei Pastilor.

Deoarece intre calculul calendarului iulian de 365 de zile si 6 ore si cel al calendarului solar de 365 zile, 5 ore, 43 minute si 46 secunde rezulta anual o diferenta de 11 minute si 14 secunde, s-a ajuns dupa 330 de ani la o diferenta de trei zile (cu cat a ramas in urma calendarul iulian).

Astfel ca, in vremea Sinodului I Ecumenic, echinoctiul de primavara se afla la 21 martie in loc de 24 martie, cat a fost in anul 46 i.Hr., cand imparatul Iuliu Cezar a indreptat calendarul. De atunci, Sinodul a luat ca punct de plecare in calcularea datei Pastilor, ziua de 21 martie, cand a fost atunci echinoctiul de primavara.

Specialistii astronomi au constatat ca, si dupa aceea, din 123 in 123 de ani echinoctiul de primavara retrogradeaza cu o zi. Acest lucru fiind constatat de-a lungul secolelor, invatatii vremii – in Rasarit ca si in Apus – au sesizat faptul si au propus conducatorilor Bisericii indreptarea calendarului, pentru ca tabelele pascale nu mai corespundeau cu ziua lunii pline astronomice.

La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a facut o reforma, suprimand zece zile din calendar, astfel incat data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit „gregorian” sau „stilul nou”.

Congresul de la Constantinopol 1923

Cu toate ca in anul 1923, la un congres tinut la Constantinopol, majoritatea Bisericilor Ortodoxe a hotarat sa renunte la calendarul iulian si sa adopte calendarul gregorian, data Pastilor se calculeaza inca pe baza calendarului iulian, in care echinoctiul de primavara are loc cu 13 zile mai tarziu. De aici neconcordanta cu data Pastelui din Biserica Catolica.

Intre timp, s-a constatat de catre astronomi ca si intre calendarul gregorian din 1582 si cel astronomic exista o diferenta anuala, diferenta care, la 3500 de ani, ar face ca si calendarul
gregorian sa ramana in urma cu o zi si o noapte. Calendarul ortodox, indreptat in 1924, va tine seama si de aceasta diferenta.

Biserica noastra, facand parte din randul Bisericilor Ortodoxe, n-a purces singura la adoptarea calendarului gregorian, odata cu adoptarea lui de catre Stat, in 1919, ci abia dupa Consfatuirea interortodoxa de la Constantinopol din 1923, care a hotarat indreptarea calendarului si in Bisericile Ortodoxe, prin suprimarea diferentei de 13 zile cu care calendarul iulian ramasese in urma celui indreptat (adica 21 martie in loc de 8 martie unde ajunsese calendarul iulian).

Data echinoctiului de primavara de la 8 martie, la care ajunsese calendarul iulian, este adusa
la 21 martie, corespunzand calendarului solar, cum stabilisera Parintii de la Sinodul 1 Ecumenic de la Niceea (325).

Calendarul iulian indreptat la Consfatuirea interortodoxa de la Constantinopol va deveni mai corect decat cel gregorian prin adoptarea unui nou sistem al anilor bisecti, adaugand o zi in
plus din patru in patru ani, cand luna februarie va avea 29 de zile in loc de 28 zile. Prin aceasta, in calendarul ortodox indreptat, diferenta dintre anul solar si cel civil este redusa – prin modul de bisectare – pana la un minimum de 2,02 secunde (anual), care face ca abia dupa 42.772 de zile calendarul (indreptat) sa mai ramana in urma cu o zi si o noapte.

Calendarul indreptat, intrebuintat de aici inainte de catre ortodocsi, se va numi neo-iulian
sau constantinopolitan.

Adoptarea calendarului de Bisericile ortodoxe autocefale

La Consfatuirea interortodoxa de la Constantinopol (1923) n-au participat, insa, toate Bisericile Ortodoxe autocefale sau nationale. De aceea, indreptarea calendarului adoptata aici a ramas sa fie introdusa de fiecare Biserica Ortodoxa la data pe care o va crede potrivita, pentru a nu da nastere la tulburari.

Convinse de necesitatea indreptarii calendarului, din 1924 cele mai multe Biserici Ortodoxe au adoptat acest calendar astfel: Patriarhia Ecumenica de Constantinopol (1924), Patriarhia
Antiohiei (1924), Patriarhia Alexandriei (1928), Arhiepiscopia Ciprului (1924), Biserica Greciei
(1924) si Biserica Ortodoxa Romana (1924), socotind ziua de 1 octombrie drept 14 octombrie, sarind peste cele 13 zile cu care ramasese in urma calendarul iulian, Biserica Gruziei, Biserica Ortodoxa din Polonia (1924), Biserica Ortodoxa din Cehoslovacia (1951), Biserica Ortodoxa din Finlanda (1917, cu aprobarea Bisericii Ruse), Biserica Ortodoxa Bulgara (1968).

Au ramas, insa, cateva Biserici Ortodoxe cu calendarul iulian neindreptat, ca: Patriarhia
Ierusalimului, Biserica Rusa si Biserica Sarba, precum si Manastirile din Sf. Munte Athos, cu exceptia Vatopedului, care se numesc „pe stil vechi”, pentru ca praznuiesc Pastile si toate sarbatorile dupa vechiul calendar, adica dupa „stilul vechi””. (http://www.biserica-luzern.ch/Calendarul%20iulian%20si%20gregorian.pdf).

In Romania sediul si Mitropolia Bisericii Ortodoxe de rit vechi se gasesc in localitatea Slatiaoara la Manastirea cu acelasi nume, Slatioara. Aceasta manastire are hramul „Schimbarea la fata a Domnului” si a fost construita in anul 1947 de catre IPS Mitropolit Gligherie Tanasa si Parintele Staret Ieroschimonahul David Bidascu. Deoarece prima biserica a fost construita din lemn s-a trecut la construirea unei biserici noi in anul 1978 si s-au terminat in anul 1982. Nu mica a fost suferinta acestor oameni persecutati in timpul regimului comunist.

Această prezentare necesită JavaScript.

Alaturi de manstirea Slatioara s-a construit si „Catedrala Mitropolitana Slatioara”, cu hramul Pogorarea Sfantului Duh. In localiatea Slatiaora, in satul Buda exista o alta manastire pe rit vechi Manastirea de la Buda , o manastire de maici unde am fost primit la masa de catre maica stareta si unde am putut sa aflu mai multe despre aceasta biserica dedicata intru totul invataturii Sfintilor Parinti.

Conducatorul Bisericii Ortodoxe de rit vechi din Romania este IPS Vlasie Mogarzan, Arhiepiscop si Mitropolit al Sfantului Sinod al BOSV din Romania si este al IV lea mitropolit din istoria bisericii ortodoxe de rit vechi.

Această prezentare necesită JavaScript.

In Bucuresti exista o catedrala pe stil vechi, al carui conducator este PS Episcop Flavian Ilfoveanul. Biserica se gaseste in cartierul Militari pe Strada Televiziunii. Site-ul bisericii: http://www.manastirea-amd.ro.

De sus de la Catedrala se deschide o frumoasa panorama asupra localitatii Rasca.

In aceeasi comuna RASCA se gaseste si o manastire ortodoxa si anume Manastirea Rasca. In anul 1359 domnitorul Bogdan I al Moldovei, construieste la Rasca o manstire care se va numi Manastirea Bogdanesti. Distrusa de tatari in anul 1510, avea sa fie reconstruita de catre domnitorul Petru Rares in anul 1541, in cea de a doua domnie a sa. Pentru ca era intr-o zona retrasa, manastirea a fost folosita ca temnita pentru unii boieri. De exemplu domnitorul Mihai Sturza l-a inchis 6 luni in 1844 pe istoricul Mihail Kogalniceanu pentru ideile lui care nu conveneau domniei.

Această prezentare necesită JavaScript.

In anii 1916-1918 in timpul primului razboi mondial, calugarii Manastirii Rasca au mers ca infirmieri pentru soldatii romani raniti pe front, iar chiliile manastirii au fost folosite ca spital.

Această prezentare necesită JavaScript.

P.S. Prin aceasta postare multumesc prietenului meu Florin din Falticeni si familiei lui pentru acest tur al manstirilor.

 

Anunțuri

Responses

  1. foarte interesant 🙂

    Apreciază

    • Frate te rog frumos sa ma pui si pe mine in contact cu cineva vreau sa vizitez si eu manastirile multumesc

      Apreciază

  2. […]  https://peregrinprinlume.com/2014/05/04/comuna-rasca-svmitropolia-slatioara-si-biserica-ortodoxa-de-r… […]

    Apreciază

  3. […]  https://peregrinprinlume.com/2014/05/04/comuna-rasca-svmitropolia-slatioara-si-biserica-ortodoxa-de-r… […]

    Apreciază

  4. […] cu secolul XVIII, după schisma din Biserica Ortodoxă rusă, se stabilesc pe teritoriul Dobrogei, crestinii de rit vechi care veneau din Rusia si care sunt numiti […]

    Apreciază

  5. Toate bune si frumoase, dar autorul articolului trebuia sa stie care e diferenta intre stil vechi (calendar iulian) si rit vechi (pe langa calendar iulian si alte ritualuri, unele considerate eretice de catre biserica ortodoxa).

    Apreciază


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: