Publicat de: peregrinprinlume | Iulie 2, 2017

Drumetind prin Cheile Zanoagei

Saptamana trecuta impreuna cu prietenii din Greenventure am facut o incursiune de 2 zile in frumosii munti Bucegi. Aceasta iesire aflata la a III a editie este o excursie implementata cu succes de catre cei 2 ghizi montani: Marius si Ionut . Traseul urmat a fost :

Ziua 1:
– Podul cu Flori (Varful Zanoaga)
– Traseu prin padure virgina (marca Greenventure)
– „Surubul spre cer” – monument al naturii in padurea virgina
– Lacul Scropoasa
– 7 izvoare
– Cheile Zanoagei

Ziua 2:
– Rezervatia Beldie
– Cimitirul elefantilor
– Sfinxul si Babele

Dar inainte de descrierea acestui traseu minunat care mi-a adus aminte de copilarie vom face cateva precizari despre acesti frumosi munti folosind din notele de curs primite in cadrul Scolii de Ghizi.

Muntii Bucegi sunt accesibili pentru toate categoriile de drumeti si personal cred ca sunt printre cei mai frumosi munti ai Romaniei. Pentru mine muntii Bucegi sunt muntii copilariei si au ramas in inima mea ca un loc sacru care iti ofera de cate ori ii strabati acel sentiment de liniste si pace. De la unul din prietenii mei care in tinerete a fost  ghid la fosta agentie de turism pentru tineri BTT, domnul Mihai Dan Cosurba am primit versurile Imnului Bucegilor aparute in colectia Cantece de munte ale Comisiei de Turism. Voi reda mai jos foile scanate cu acest frumos imn. (a se vedea lucratura acestei colectii de cantece si prin aceasta interesul care era acordat de catre stat dezvoltarii turismului montan si nu numai de catre fostul regim !)

Munții Bucegi fac parte din grupa estică a Carpaților Meridionali si se intind pe o  suprafață de circa 300 kmp.  Limitele masivului sunt date la nord de Clăbucetele Predealului, care îi separă de depresiunea Brașovului și Munții Bârsei; la vest Munții Leaota și culoarul Rucăr-Bran care îi despart de Munții Piatra Craiului; la est Valea Prahovei, care îi desparte de Munții Baiului, iar la sud Valea Păduchiosu și Subcarpații Ialomiței, care îi despart de Văile Ialomiței și Ialomicioarei.

Culmea principala a Bucegilor este alacatuita din 2 siruri paralele de munti: sirul Prahovean si sirul Ialomitean ale caror nume provin de la cele 2 rauri care strabat msivul, Prahova si Ialomita. Ambele siruri se evidentieaza prin versantii lor exteriori care au pante pronuntate pana la abrupte, pentru ca versantii interiori dintre V. Jepilor si V. Izvorul Dorului sa fie usor inclinati si sa formeze Podisul Bucegilor.

Sirul prahovean care alcatuieste ramura estica este alcatuit din muntii: Costila, Caraiman, Jepii Mari si Mici, Piatra Arsa, Furnica, Varful cu Dor si Paduchiosul.

Sirul ialomitean care alcatuieste partea vestica este alcatuit din muntii: Babele, Cocora, Laptici, Blana, Nucet, Oboarele si Dichiul. 

Cu exceptia Crestei Morarului culmile nordice alcatuite din muntii: Bucsoi, Scara Gaura, Padina Crucii, Tiganesti, Ciubotea, Clincea alcatuiesc versantul abrupt si stancos al povarnisului transilvanean al Bucegilor.

Principalele artere hidrografice ale Munților Bucegi sunt, în estul masivului, raul Prahova, si în centrul masivului, raul Ialomița. De-a lungul paraielor si afluentilor celor 2 rauri amintite intalnim si numeroase cascade dintre care amintim pe cele mai spectaculoase cum ar fi: Cascada Urlătoarea ; Cascada Caraiman (o cădere de apă spectaculoasă, situată puțin mai jos de cabana Caraiman); Cascada Spumoasa , Cascada Vânturiș si Casacada 7 izvoare . In cuprinsul Bucegilor se gasesc mai multe  rezervatii naturale si monumente ale naturii atat din lumea animala, cat si cea vegetala. Ca plante ocrotite amintim: floarea de colt, sangele voinicului, gentiana, pinul cembra si salcia pitica de turbarie.  Ca animale ocrotite amintim: capra neagra, linxul, vulturul plesuv sur si cocosul de munte.

Rezervația naturală Bucegi cu o suprafață de 32662 ha cuprinde o mare diversitate biologică, geologică și geomorfologică ce reprezintă o importanță deosebită prin frumusețea peisajului și prin interesul științific: Peștera Ialomiței, Cheile Zănoagei, Cheile Orzei, Cheile Tătarului, Canionul Horoabei.

Rezervația Peștera Ialomiței are o suprafață de 225 ha și include zona forestieră de pe Munții Cocora și Bătrâna, Peștera Ialomiței, Cheile Peșterii și Urșilor, Valea Horoabei. Aici sunt ocrotite molidișurile, tufărișurile de jneapăn, pâlcuri de larice și zambru.

Rezervația Turbăria – la poalele Munților Laptici se află o altă mică rezervație, Turbăria Laptici, care ocrotește o serie de elemente floristice nordice rare, unele chiar relicte și o microfaună caracteristică mlaștinilor oligotrofe, deosebit de interesantă și variată. Accesul se face utilizând drumul forestier care însoțește izvorul Ialomiței către sud.

Rezervația Zănoaga – această rezervație ocrotește plante termofile sud-europene, sud-mediteraneene sau balcanice care reprezintă rarități în flora țării: Secele montanum; Athamantha hungarica; Lonicera coerulea. Accesul se face pe drumul forestier care însoțește izvorul Ialomiței către sud, de unde se desprinde o potecă ce duce spre rezervație.

Rezervația Babele ocrotește atât interesante forme de relief (Babele, Sfinxul, Ciupercile) cât și asociații vegetale alpine cum ar fi argințica, iarba roșie, micșunea de munte. Pe cel mai înalt vârf din Bucegi, Omul, la peste 2500 m altitudine, sunt ocrotite asociațiile de tundră alpine, cu o specie endemică pentru Meridionali. Accesul se poate face cu telecabina din Bușteni.


Rezervația de jnepeni din Piatra Arsă ocrotește tufărișurile de jneapăn, și este cea mai mare rezervație de jneapăn din Europa. Accesul se face din Bușteni pe traseul Jepii Mari-Cabana Piatra Arsă, sau cu telecabina din Bușteni la Babele și de acolo pe traseul Babele-Cabana Piatra Arsă.

Rezervația Poiana Cruci care protejează o specie de brad din a cărei rădăcină cresc mai multe tulpini. Accesul se poate face cu telecabina din Bușteni la Babele și de acolo pe traseul Babele-Cabana Padina.

Înaintea tuturor masivelor muntoase din România, Bucegii oferă alpiniștilor cele mai multe și mai variate trasee de stâncă, de la cele mai ușoare până la cele de extremă dificultate.

ACCES :

Dinspre SUD accesul în Masivul Bucegi se poate face pe DN1 și pe tronsonul de cale ferată Bucuresti – Brașov, prin următoarele localități:
Sinaia
Amplasare: Valea Prahovei, D.N. 1, 125 km din București;
Altitudine: 800-1000 m;
Acces la: Valea Ialomiței și Platoul Bucegi cu telecabina.
Poiana Țapului
Amplasare: Valea Prahovei, D.N. 1, 128 km din București;
Altitudine: 860-900 m;
Acces la: legătura pe versantul estic și Platoul Bucegi.
Bușteni
Amplasare: Valea Prahovei, D.N. 1, 130 km din București;
Altitudine: 885-925 m;
Acces la: Platou Vf. Omu, Valea Ialomiței și versantul estic cu telecabina.
Azuga
Amplasare: Valea Prahovei D.N. 1, 133 km din București;
Altitudine: 900-1000 m; Acces la: Cabana Diham.

Dinspre NORD, nord-vest accesul se poate face prin Drumul Național 73 prin următoarele localități:
Pârâul Rece
Amplasare: Versant Nordic, D.N. 73 A, Predeal-Râșnov, la 8 km de gara Predeal;
Altitudine: 800 m;
Acces la: Cabana Diham și Valea Glăjăriei.
Râșnov
Amplasare: Zona nord-vestică, D.N. 73, Brașov-Pitești, 10 km de Brașov;
Altitudine: 650-700 m;
Acces la: Valea Glăjăriei și Valea Mălăiești.
Bran
Amplasare: Culoarul Rucăr-Bran D.N. 73,Brașov-Pitești, 24 km de Brașov;
Altitudine: 700-900 m;
Acces la: Vf. Omu, Valea Ialomiței, culmile Ciubotea, Clincea, Țigănești, Scara.
Moieciu de Sus
Amplasare: Culoarul Rucăr-Bran D.N. 73, Brașov-Pitești, 27 km de Brașov;
Altitudine: 950-1100 m;
Acces la: Valea Ialomiței.

Din DN 71 Targoviste Sinaia dupa Cota 1000 ajungem la indicatorul catre Cabana Cuibu Dorului de unde porneste drumul montan Transbucegi.

DESCRIERE TRASEU :

Am plecat din Bucuresti pe traseul Bucuresti- Sinaia – DN71 – Cabana Cuibu Dorului – Transbucegi – Cabana Dichiu – Cabana Bolboci si am poposit la poalele barajului de la Bolboci.

In drumul nostru am strabatut frumosul drum montan Transbucegi, sosea care strabate Masivul Bucegi pana la Hotel Pestera si pana in apropierea celor 2 monumente ale naturii Babele si Sfinxul. Acest drum inceput in 2010 este aproape terminat si a fost descris de mine intr-un alt articol, articol care va fi actualizat odata cu aceasta postare.

SOSEAUA TRANSBUCEGI sau DJ713 are o lungime de 20 km dintre care sunt asfaltati numai 17 km. Primii 7 km de drum se gasesc pe teritoriul judetului Prahova, iar restul pe teritoriul judetului Dambovita. Drumul este foarte ingust incat cu greu se poate strecura un autocar, asa ca daca vreti sa il tranzitati in grup mai mare folositi un microbuz sau masinile personale. Peisajul este superb, iar pozele cred ca vorbesc de la sine. Pe parcursul soselei sunt amenajate mici puncte de belvedere.

Această prezentare necesită JavaScript.

Accesul pe aceasta sosea se face de la Cabana Cuibul Dorului. Mergand pe drumul national DN71 Targoviste Sinaia, dupa Cota 1000, urmam indicatorul catre Cabana Cuibul Dorului, punctul de pornire al soselei. Daca veniti dinspre Targoviste evitati drumul DJ714 care se desprinde la stanga spre Sanatoriul Moroeni prin localitatea Glod, (drum care se intalneste cu Transbucegiul la CABANA DICHIU, deoarece este un drum forestier pe care o masina cu garda jos il parcurge mai greu) si continuati drumul spre Cuibul Dorului. Asadar, de la Cuibul Dorului se urca prin Saua Dichiului, ajungand la Cabana Dichiu. Aici drumul se desparte in doua, inainte merge spre Hotel Pestera , iar la dreapta strabate Platoul Bucegilor, pana in apropierea cabanei Piatra Arsa. Altitudinea maxima pe care o atinge drumul este de 1925 m.

Această prezentare necesită JavaScript.

Cabana Dichiu – comuna Moroeni, sat Dobresti, Munţii Bucegi, Şaua Dichiu, DJ 713 -Transbucegi. Capacitate cazare 36 persoane in 8 camere distribuite astfel : 1 camera dubla twin, 3 camere de 4 locuri, 2 camere de 5 locuri si 2 camere de 6 locuri. Nr telefon cazare : 0735506111.

BARAJUL BOLBOCI  – Este situat pe raul Ialomita la altitudinea de 1438 m. Barajul a fost construit din roci calcaroase extrase de pe Varful Zanoaga sau Podul cu Flori. In urma extragerii acestor roci a ramas in urma un platou stancos care in decursul timp datorita pamantului adus de vant s-a umplut de o multime de flori. De aici vine si denumirea de Podul cu Flori. Aceste flori au o durata scurta de viata si pot fi vizibile la sfarsitul primaverii si inceputul verii.

Barajul are o inaltime de 55 m si un volum de apa de 18 mil mcubi. Constructia barajului a durat aproximativ 29 de ani fiind inaugurat la 11.10.1988. El deserveste alimentarea cu apa potabila a municipiului Targoviste si imprejurimilor acestuia. Inainte de constructia barajului aici exista un drum strabatut de pastori si turmele lor, iar pe acest drum se gasea o mica „casarie” (loc unde se facea casul, branza) si o stana.

Această prezentare necesită JavaScript.

PODUL CU FLORI sau VARFUL ZANOAGA – De la baraj pana la Podul cu Flori se urca cam o ora, iar de sus de pe Vf. Zanoaga se poate vedea o frumoasa panorama a barajului. Inaltimea Vf. Zanoaga este de 1788 m. 

Această prezentare necesită JavaScript.

PADUREA VIRGINA – marca GREENVENTURE – Coborand de la Podul cu Flori vom parasi poteca pe partea stanga si vom cobori in vale printre tufele de ceapa de munte  spre intrarea in padure. Aceasta padure a fost numita virgina deoarece este putin umblata si cunoscuta. De-alungul „potecii” sunt multi pomi doborati de furtuni si vanturi, copaci care se descompun imbogatind solul cu substante nutritive, muschiul gros de un verde crud, gros de 10-12 cm formeaza un covor moale si pufos . Crengile brazilor iti bareaza drumul avand impresia ca esti intr-o jungla.

Această prezentare necesită JavaScript.

Pe acest traseu nemarcat ajungem la un copac special supranumit „Surubul spre cer” deoarece trunchiul este de forma elicoidala, continutul lui fiind putrezit, ramanand astfel decat coaja.

De la copac drumul strabate valea unui mic torent afluent al Ialomitei si ajunge in Cheile Zanoagei, langa lacul Scropoasa pe drumul cu marcaj cruce albastra. MOROENI – DOBREȘTI – CHEILE ORZEI – SCROPOASA – CAB. CHEILE ZĂNOAGEI – CAB. BOLBOCI – CAB. PADINA – HOTEL PEȘTERA. Marcaj: cruce albastră; Timp: 8 -9 h, drum forestier accesibil tot timpul anului.

Cabana Bolboci 1460 m alt. Capacitate: 72 de locuri, din care 60 locuri la etaj în camere de 2,4,6 și 10 paturi cu grup sanitar și apă caldă și 12 locuri în camere de câte 2 paturi în anexă.Condiții: restaurant, apă curentă, centrală termică modernă.Așezare: pe Valea Ialomiței, pe malul lacului Bolboci. Acces: cu mijloace auto, din DN 71 dinspre Târgoviște până la Sanatoriul Moroieni și apoi fie pe drumul forestier ce urcă dinspre Sinaia pe la Cabana Cuibul Dorului și prin Cheile Zănoaga, ori pe diverse trasee turistice. Cabanier: Familia Nache, număr de telefon: 0722829367; 0723682940.

LACUL SCROPOASA – Lacul Scropoasa este un lac de baraj artificial construit în anul 1929 in timpul regelui Carol al II lea pe raul Ialomita avand o suprafaţă 5,7 hectare. Lacul Scropoasa alimenteaza hidrocentrala de la Dobreşti, una dintre cele mai vechi hidrocentrale din tara noastra, construita în anul 1936. Barajul Scropoasa are 27 de metri inaltime şi 6 metri latime.  Apa lacului este de o culoare turcoaz cum rar intalnesti la noi (la data vizitarii apa era tulburata de aluviunile provocate de ploile care avusesera loc). In amonte de lacul Bolboci se gasesc Cheile Tatarului, urmand apoi Cheile Zanoagei si Cheile Orzei.

Această prezentare necesită JavaScript.

De la lacul Scropoasa mergand inainte trecem pe langa Campingul Zanoaga si Cabana Scropoasa, apoi ajungem la CASCADA 7 IZVOARE – considerata a fi dupa unele surse apa cea mai pura din lume. Dintr-o grota unde se afla un lac subteran izvoraste o apa cu un debit de 400l/secunda. Deasupra grotei este o mica cabana unde era centrul de colectare al apei. Apa de aici era consumata de familia Ceausescu, iar mai nou dupa revolutie apa de aici se inbutelieaza pentru trupele NATO.

Această prezentare necesită JavaScript.

Cabana Complexul Turistic Zănoaga 1400 m alt.
Capacitate: 87 de locuri de cazare
Condiții: curent electric, apă curentă, încălzire centrală, restaurant, bar, bucătărie.
Așezare: pe Valea Ialomiței, lângă Cheile Zănoaga Mică.
Acces: din DN Târgoviște-Sinaia prin satul Glod, comuna Moroieni, urmând indicatorul “Hotel Peștera” (Moroieni-Zănoaga 19 km drum forestier).
Contact: telefon 0317111502;0317111503;0755030966.

De la Cheile Zanoagei am continuat traseul spre cabana Padina unde ne-am cazat. Seara dupa cazare am luat loc in jurul focului de tabara si am cantat ca de obicei cantece de munte.

La Pestera se poate vizita si Pestera Ialomitei .

CABANA PADINA –  1509 m alt.
Capacitate: 130 locuri vara, 60 de locuri iarna.
Condiții: curent electric, apă curentă, restaurant.
Așezare: în Valea Ialomiței, Poiana Padina Strungii de sub muntele Colții Strungii.
Acces: pe timpul verii pe drumul forestier ce urcă de la Moroieni, pe timpul iernii acesta este impracticabil și se poate ajunge cu telecabina din Bușteni până la Babele și de acolo pe traseu.
Telefon : 0788207553 0729079757 si 0729469697.

CABANA HOTEL PESTERA – 1610 m altitudine

Capacitate: 97 locuri în 6 garsoniere, 38 camere duble, 5 triple (dotate cu tv cu recepție prin satelit, radio, telefon, minibar).
Condiții: curent electric, apă curentă, restaurant, disco-bar, piscină, saună, sală de forță.
Așezare: Valea Ialomiței în apropierea mânăstirii Peștera Ialomiței.
Acces: Accesul auto este din drumul național DN71 Sinaia-Târgoviște prin Moroeni, pe Dj 714 spre Peștera (34 Km din drumul național) sau, pe drumul asfaltat Dj 713 spre Cabana Cuibul Dorului, Cabana Dichiu, Peștera (25 Km din drumul național).
Contact: telefon 0372733321;

A doua zi am continuat drumul spre Pestera si am urcat spre cabana Babele pentru ca mai apoi sa coboram pe Jepii Mici in orasul Busteni. (aceste traseu de a doua zi eu personal l-am parcurs cu telecabina deoarece conditia mea fizica a lasat de dorit datorita lipsei de antrenament )

Această prezentare necesită JavaScript.

 HOTEL PEȘTERA – PICIORUL BABELOR – CAB. BABELE  – CAB. CARAIMAN – VALEA JEPILOR – BUȘTENI . Marcaj: cruce albastră; Timp: 6 -7 h, interzis iarna accesul pe Valea Jepilor.

Cabana Babele 2206 m alt.
Capacitate: 130 locuri în camere cu 2-12 paturi. (60 de locuri iarna)
Condiții: bufet si restaurant, curent electric, apă curentă, încălzire cu gaze naturale.
Așezare: pe platoul Bucegi, sub Vf. Babele, lângă stația de telecabină.
Acces: din Bușteni, cu telecabina sau pe diferse trasee.

Contact cabanier Dl. Sorin Batcu – 0723.191265
cabanier Dl. Costel – 0728.768995, 0744.772710

Babele monument al naturii, constituit din conglomerate și gresii, situat la altitudinea de 2292 m, format de-a lungul timpului datorită ploilor și eroziunii vântului. Se ajunge din stațiunea Bușteni cu telecabina Bușteni-Babele.

Sfinxul este un monument despre originea căruia sunt susținute două afirmații: fenomen natural la fel ca și Babele sau monument istoric moștenit de la daci. Ca amplasare, se află lângă Babele, se ajunge cu telecabina din stațiunea Bușteni.

P.S. Pozele de pe Transbucegi sunt facute de mine acum 3 ani cand drumul nu era inca terminat. Multumesc pentru poza de grup colegului Pamfile si pentru  pozele cu Babele, Sfinxul si focul de tabara colegului Claudiu.

Anunțuri

Responses

  1. […] ARTICOL ACTUALIZAT LA https://peregrinprinlume.com/2017/07/02/drumetind-prin-cheile-zanoagei/ […]


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: