Asa cum spuneam intr-un articol trecut, vom continua astazi sa mergem pe Drumul Cetatilor sud dobrogene (cetatile aferente judetului Constanta). Acestea sunt: Carsium (Harsova), Capidava, Axiopolis (Cernavoda), Adamclisi (Tropaeum Traiani), Calatis (Mangalia), Tomis (Constanta), Istria (Histria), Ulmetum (satul Pantelimonu).
Harta de mai jos a fost alcatuita de istoricul si arheologul Vasile Parvan fiind extrasa din cartea domniei sale „Cetatea Ulmetum”aparuta in 1912 la Academia Romana. Harta prezinta drumurile de legatura dintre cetatile dobrogene din timpul stapanirii romane. http://www.cimec.ro/
1. Cetatea Carsium(Harsova). Cetatea este situata pe malul drept al Dunarii, la circa 70 km in linie dreapta de Marea Neagra. Cercetarile arheologice au inceput intre anii 1960 si 1977 de catre doamna Doina Galbenu. Datorita dimensiunilor si grosimilor stratului arheologic este considerat unul din cele mai dezvoltate site-uri arheologice din Sud Estul Europei. Din anul 1985 se mai alatura la studiul cetatii domnii Dragomir Popovici si Puiu Hassoti. Grosimea depozitului arheologic este de 12 m si prezinta date importante despre civilazia secolelor V – IV i. Hr din aceasta parte a Europei.
Cetatea romană Carsium a fost construita peste o fortificaţie getică, încă din a doua jumătate a secolului I d. Chr. La începutul secolului al II-lea d. Chr., în timpul războaielor dacice, împăratul Traian întăreşte fortificaţia cu ziduri din piatră. Cetatea beneficieaza si de un muzeu care se gaseste in Harsova (existand indicatoare pt acesta ca si pentru cetate).
Un link cu detalii despre Cetatea Carsium si orasul Harsova mai jos http://www.harsova.ro/cetatea-carsium/
2. Cetatea Capidava (link catre articol)
Este situata pe malul drept al Dunarii, intre Cernavoda si Harsova. A fost ridicata in timpul Imparatului Traian in vederea fortificarii granitei Imperiului Roman.
Drumul spre cetate care pleaca din Cernavoda este foarte frumos. L-am parcurs la inceputul primaverii cand verdele crud al ierbii se impletete cu albastrul senin al cerului cu apele baltilor si pasarile care si-au facut salas in aceste balti.
Satul Capidava se gaseste pe malul dobrogean inalt al Dunarii, la jumatatea distantei intre drumurile nationale 2A (E 60) (Constanta-Harsova-Slobozia-Urziceni-Bucuresti) si 3A – A2 – 22C (autostrada Bucuresti-Cernavoda, continuata apoi cu 22C inspre Constanta). Vizitatorul poate astfel ajunge la cetate urmand DJ 223, fie venind dinspre Harsova (prin intersectia de la Hanul Morilor – Tichilesti – Topalu – Capidava), fie dinspre Cernavoda (prin Seimeni – Dunarea – Capidava). Cum mergi din Seimeni spre localitatea Dunarea spre Capidava pe partea stanga se vede Dunarea curgand si o padure foarte frumoasa cu o pajiste impresionanta care se intinde pana la apa. Aici vin in weekend oameni la pescuit si isi intind corturile.
Un link cu detalii despre cetate : http://www.capidava.ro/
3. Cetatea Axiopolis (Cernavoda).
Este o cetate la care accesul este interzis turistilor, deoarece pe teritoriul ruinelor ceatatii se afla o unitate militara. In prezent se fac incercari de a reda aceasta cetate circuitului turistic.
„Este situată pe un platou de pe versantul drept al Dunării din dreptul insulei Hinog, aflată la circa 3 km sud de capul podului de la Cernavodă. Această cetatea a avut un mare rol atât economic cât şi strategic. În secolul al VI-lea a fost, se pare, reşedinţă episcopală.
Primele săpături au fost efectuate pe platoul de formă triunghiulară de către Pamfil Polonic în anii 1895-1896 şi 1899, sub conducerea prof. Gr. Tocilescu, director al Muzeului Naţional de Antichităţi.
Cu această ocazie au fost identificate două aşezări, una romană şi alta, se pare, bizantină şi au fost identificate porţile de nord şi de sud ale fortăreţei bizantine, despărţite de poarta romană printr-o şa de teren. De asemenea, s-au găsit temeliile unei bazilici de cimitir cu o capelă anexă în apropierea porţii de nord a cetăţii mai vechi, precum şi inscripţii, fragmente sculpturale, ceramică elenistică, romană şi medievală timpurie.
Foarte interesantă este descoperirea în anul 1947 a unor inscripţii în limba greacă printre ruinele bazilicii de cimitir care menţionează trei martiri: Chiril, Chindeas şi Fastos (Dasiius). În încheiere amintim că la sud de cetatea Axiopolis începe valul de piatră care sfârşeşte la Tomis.” conform sit-ului:
http://www.cimec.ro/Arheologie/Arhiva-Digitala/5Situri/CetateaAxiopolis/Cetatea_Axiopolis.htm
Poze cu aceasta cetate se gasesc tot pe acelasi sit la : http://www.cimec.ro/Arheologie/Arhiva-Digitala/5Situri/CetateaAxiopolis/AlbumAxiopolis_imagini/index.htm
4. Cetatea Adamclisi(Tropaeum Traiani).
A fost construita de imparatul Traian si se gaseste la aproape 2 km de monumentul triumfal Tropaeum Traiani, in localitatea Adamclisi. Cetatea face parte din Complexul Arheologic Tropaeum Traiani care cuprinde : Monumentul triumfal, mormantul tumular si Muzeul Tropaeum Traiani.Muzeul cuprinde piese originale ale monumentului, precum si obiecte descoperite de catre arheologi in cetate.
Mormantul tumular a fost construit in anul 102 si se gaseste in spatele monumentului Tropaeum Traiani. Tumulul adaposteste mormantul unui ofiter roman mort in batalia de la Adamclisi.
Monumentul Tropaeum Traiani a fost construit intre anii 106-109 dupa planurile celebrului arhitect Apolodor din Damasc (constructorul Podului peste Dunare de la Drobeta Turnu Severin, azi ruina).
Asa cum se vede si in imagini, pe el sunt reprezentate luptele dintre romani si daci.
5. Cetatea Calatis(Mangalia)
Calatis sau statiunea Mangalia este unul din cele mai vechi orase din tara noastra. O descriere deosebita despre aceasta cetate se gaseste la http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/2621989-callatis-povestea-unei-cetati
6. Cetatea Tomis(Constanta)
Cele mai vechi urme arheologice de pe teritoriul orasului Constanta au fost descoperite in perimetrul Lacului Tabacarie si dateaza inca din neolitic (5500 – 2200 i.Hr). Cei mai vechi locuitori ai acestei zone sunt getii care ocupau un vast teritoriu, de la Haemus (muntii Balcani) pana la Carpatii Meredionali, sudul Moldovei si tarmul Marii Negre (Pontus Euxinus). Ei sunt pomeniti in documentele vremii chiar din secolul IV i.e.n cand intra in contact cu negustorii greci, care vor fonda aici cetatile Tomis, Callatis si Histria pe malul lacului Sinoe. (sec VII i.e. n). Istoricul Herodot ii pomeneste pe vitejii locuitori ai zonei, getii care lupta cu armatele regelui persan Darius I. Mai tarziu vor lupta impotriva lui Alexandru Macedon, pentru ca in anul 335 i.Hr. regele get Dromichaites sa il infranga pe unul din generalii lui Alexandru, Lisimah. In jurul anului 70 i.e.n. cand Imperiul Roman incearca sa se extinda in Dobrogea de astazi, armata roamana se loveste de rezistenta getilor, aliati cu bastarnii si cu grecii care ii vor infrange pe romani in anul 61 i. Hr sub zidurile cetatii Histriei. Inca din anul 200 i.Hr getii apara cetatile grecesti de incercarile de expansiune ale Imperiului Roman. Conform istoricului Vasile Parvan, cel care a condus lupta de la Histria cand romanii au fost invinsi a fost insusi regle Burebista care a pus bazele primului stat geto dac. Regele Burebista cucereste si cetatile grecesti, ajungand astfel pana la granita cu provincia Macedonia din Imperiul Roman.
Inca din primii ani ai prezentei romane, orasele grecesti se vor constitui intr-o uniune, mai intai formata din cinci cetati – Histria, Tomis, Callatis, Dionysopolis (Balcic) si Odessos(Varna) la care se va adauga Mesembria (Nesebar), resedinta uniunii aflandu-se pentru scurta vreme la Odessos, pentru ca mai apoi sa treaca la Tomis.
In secolul I d. Hr.in cetatea Tomis este exilat poetul roman Ovidiu care va descrie in versurile sale, obiceiurile, istoria, legenda infiintarii Tomisului precum si vitejia geto dacilor. Origine numelui Tomis se pare ca vine de la cuvantul tracic: „Tumolos” care inseamna ridicatura, deal, tumul.
Dezvoltarea rapida a orasului are loc in urma cuceririi romane care formeaza in Dobrogea provincia Scytia Minor.
Astazi din vechea cetate au ramas cateva ruine si pietre care se pot vedea in Piata Ovidiu din Constanta. Tot acolo se gaseste si Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta si Mozaicul Roman.
Aceste cladiri sunt intr-o stare de degradare (pe lateralele muzeului se gasesc zone marcate de benzi care interzic apropierea de cladire in scopul evitarii unor posibile accidente, cum ar fi caderea tencuielii). De langa muzeu se poate admira si Moscheea Carol I.
7. Cetatea Istria(Histria)
Histria este cel mai vechi oras de pe teritoriul actual al tarii noastre.
Orasul a fost fondat de colonistii greci veniti din milet in sec VII i. Hr si va fi parasit de locuitori in secolul VII d. Hr.
De-alungul acestei perioade orasul fiind a fost aparat de 5 ziduri de incinta succesive (corespunzatoare celor 5 perioade traversate de-alungul existentei sale si anume: perioada arhaica, clasica, elenistica, roamna timpurie ,romana tarzie).
In interiorul acestor ziduri au fost descoperite temple si altare grecesti, terme romane, biserici crestine si o catedrala episcopala.
Toate aceste ramasite se gasesc in muzeul cetatii Histria. Acest muzeu este deschis de la ora 8 la ora 18 in sezonul estival mai – septembrie, pentru ca in restul anului programul sa inceapa de la 9 la ora 17. Ceea ce este caracteristic acestui muzeu este faptul ca este deschis in toate zilele saptamanii, inclusiv luni.
In mare parte cercetator al acestei cetati a fost istoricul Vasile Parvan al carui bust se gaseste in interiorul muzeului.
Prin bunavointa si amabilitatea personalului de la cetate am aflat multe lucruri despre aceasta.
Poze din muzeu
Poze din cetate
In secolul I d. Hr., rgele Pontului, Mithridates VI Eupator incepe sa trimita primele armate romane la Cetatea Histria. In anul 71 d. Hr., regele Burebista asa cum aminteam ii zdobeste pe romani si ia in stapanire cetatea.
Sapaturile arheologice au inceput aici din anul 1914 si au scos monumente remarcabile din diferitele perioade de existenta ale cetatii. Astazi sumele alocate pentru Cetatea Histria si nu numai sunt foate mici, lucru care face ca activitatea arheologica sa isi incetineasca ritmul.
Istoria cetatii se intinde peste 12 secole de la intemeiere pana la parasirea ei in secolul VII d. Hr. cand Imperiul Bizantin renunta la aceste teritorii. Numele cetatii provine de la vechiul nume al fluviului Dunarea, Istros. Cetatea a beneficiat de un port care intre timp a fost blocat de aluviuni, lucrul acesta facand ca sa piarda intatietatea in fata portului Tomis.
8. Cetatea Ulmetum(satul Pantelimonu)
Cetatea se afla la iesirea din satul Pantelimonu de Sus. De altfel in ultimii ani au fost marcate indicatoare spre cetati, astfel ca nu mai bajbai ca acum 10 ani ca sa intrebi oamenii pe unde sa ajungi la obiective.
Primele sapaturi arheologice au inceput in anul 1911 sub conducerea domnului academician Vasile Parvan. (istoric si arheolog).
„Cetatea Ulnetum reprezintă un castru militar şi civil roman. Săpăturile arheologice întreprinse de V. Pârvan în 1912-1913 au evidenţiat ruinele fortăreţei romane târzii şi un mare număr de monumente sculpturale şi inscripţii. În secolul al II-lea d. Chr. la Ulmetum a fost întemeiat un vicus (cu cetăţeni romani şi traci autohtoni). La sfârşitul secolului al III-lea sau începutul sec. al IV-lea a fost construită cetatea, distrusă apoi de slavi iar la finele sec. al V-lea a fost distrusă definitiv de avari.” http://www.cimec.ro/arheologie/arhiva-digitala/5situri/Ulmetum/Ulmetum.htm
La link-ul de mai sus se pot vedea poze mai detailiate si cu explicatii.
Astazi au mai ramas putine urme ale cetatii asa cum se vede si mai jos.
peregrinprinlume 
Drumul cetăților dobrogene ne arată ce civilizație înfloritoare a existat din vechi timpuri cu urme lăsate de la traci, geto-daci, greci, romani cu o istorie extrem de bogată și incitantă care m-a atras citind, recitind, mergînd și pe linia trimiterilor găsite în articol. Întreaga Dobrogie reprezintă o moștenire culturală extrem de bogată, acolo găsindu-se adevărate comori arheologice.
Mulțumesc, toate cele bune !
ApreciazăApreciază
Tocmai ca exista o mostenire culturala bogata si o zona cu peisaje frumoase si contrastante, mare parte din Dobrogea nu este promovata si nu este asa populată cu turisti ca alte zone. Si intr-un fel este mai bine,deoarece se conservă mai bine mediul. Deja la lacul Iacobdeal de la Turcoaia putin cunoscut am vazut cateva pet-uri si cutii de bere aruncate pe mal. Dar mergem inainte.
Iti doresc sa ai o zi buna in continuare si ma bucur ca ti-a placut articolul. Si tu ai multe articole deosebite si argumentate, unde sincer am aflat multe lucruri noi si care mi-au îmbogătit cunostintele.
ApreciazăApreciază
Foarte interesant articol, cu locuri deosebit de importante, care atesta veridicitatea neamului nostru, de la geto-daci si toti cei care si-au pus amprenta in „genetica” poporului roman. Nu doar cetatile in sine sunt o mandrie nationala, ci si peisajele mirifice ale Romaniei in care acestea au fost ridicate. Ma mandresc de faptul ca am vazut si eu macar Adamclisi si Histria, de care pot scrie ca sunt adevarate comori nationale ale neamului romanesc, reale obiective turistice istorice care merita si trebuie cunoscute de cat mai multa lume. Multumesc pt. articol! Numai bine!
ApreciazăApreciază
Cu placere.
ApreciazăApreciază
Pingback: Cheile Dobrogei si Pestera Sf Ioan Casian | peregrinprinlume
Pingback: Turul cetatilor dacice din Muntii Orastiei | peregrinprinlume
Pingback: Delta Dunarii la Sf.Gheorghe | peregrinprinlume
Pingback: Scurta incursiune in istoria Republicii Turcia si a orasului Istanbul | peregrinprinlume
Pingback: Constanța văzută altfel – peregrinprinlume