Langa orasul Hunedoara se gaseste o zona turistica foarte frumoasa, putin cunoscuta, mediatizata si valorificata turistic, zona care poarta numele de Tinutul Padurenilor.

…Hunedoara (vedere de la Castelul Corvinilor)

Aceasta zona se gaseste in partea estica a Muntilor Poiana Rusca, de-alungul culmilor care coboara din varful Rusca. Asa cum sugereaza si numele tinutului, acesta vine de la suprafetele intinse de paduri care cuprind acesti munti.

Inca din secolul I d. Hr. partea de est a Muntilor Poiana Rusca se afla in aria de influenta a cetatilor dacice si romane. La poalele muntilor Poiana Rusca se gasesc ruinele cetatii Ulpia Traiana Sarmisegetusa, capitala provinciei romane Dacia.

…ruinele Cetatii Ulpia Traiana Sarmisegetusa

O parte din daci nu au acceptat stapanirea romana si s-au retras in muntii invecinati, formand astfel Tinutul Padurenilor. Aceasta izolare a dus la pastrarea nealterata a traditiei  populare romanesti care se pierde in negura timpului (obiceiuri precum nedeia, nunta padureana, masuratul oilor, etc)

Ocupatiile „Padurenilor” sunt : sculptatul in lemn, tesatorie, broderie, prelucrarea pietrei si extragerea acesteia (marmura, calcar si dolomit), extragerea si prelucrarea minereului de fier, precum si exploatarea forestiera.

Satele „Padurenilor” spuneam ca se gasesc in zona de platou a Muntilor Poiana Rusca. Prima atestare documentara apare in anul 1297 cand se emite un document prin care satele Zlatesti si Ruda sunt arondate parcalabului de Hunedoara.

ACCES :

Municipiul Hunedoara : Din drumul judetean DJ687 care strabate orasul la iesirea din acesta se poate merge pe urmatoarele trasee :

• DJ687E – Teliucu Mic, Teliucu Inferior, Teliucul Superior, Ghelari, Ruda, Poienita Voinii, Bunila, Vadu Dobrii cu continuare spre Rusca Montana, Lunca Cernii
• DJ687D – Teliucu Inferior, Lacul Cincis, Dabaca, Hasdau, Lunca Cernii de Sus cu continuare in judetul Caras Severin
• DJ687F – Teliucu Inferior, Teliucu Superior, Govajdia, Nadrag, Lelese

Tinutul Padurenilor se intinde pe teritoriul a 6 comune : Ghelari, Batrana, Bunila, Cerbal, Lelese si Toplita impreuna cu satele aferente.

..harta asezarii padurenilor,

Muntii Poiana Rusca, Ghid Turistic, de H.G. Krautner, Colectia Muntii Nostri, Ed Sport-Turism, Bucuresti, 1984

OBIECTIVE TURISTICE 

Tinutul Padurenilor este o zona frumoasa cu multe obiective interesante pe care nu ar trebui sa le ocoliti daca sunteti in zona. De exemplu Furnalul de la Govajdia – astazi nefunctional a fost construit in anul 1806 si a fost cel mai modern furnal din Europa la acea vreme. Accesul se face pe drumul rutier DJ687F – Teliucu Inferior, Teliucu Superior, Govajdia, situat la 18 km de orasul Hunedoara. Astazi, furnalul este monument istoric si poate fi vizitat.

Extragerea minereului de fier se facea inca din timpul stapanirii Imperiului Roman. In zona au fost numeroase mine cu traditie cum ar fi : Ghelari, Teliuc, Ruschita, Muncelu Mic. De aici s-au extras minereuri de fier care au dezvoltat industria siderurgica de la Hunedoara si Calan (azi in paragina). Alte resurse naturale din Muntii Poiana Rusca sunt : minereurile de plumb, zinc, cupru, talc si mai ales marmura. Astfel, dupa cum vom vedea in Tinutul Padurenilor o sa intalnim numeroase edificii facute din marmura, in special din marmura de Ruschita (recunoscuta international) care se intalnesc pe traseul tematic intitulat „Drumul Marmurei’

Pe sit-ul oficial al comunei Toplita aflam despre primele atestari ale cuptoarelor de topit minereu de fier din Tinutul Padurenilor. Aceste studii despre locuitorii zonei Padurenilor au fost facute de catre un om pasionat pe nume Rusalin Isfanoni, cercetator stiintific doctor, care a editat si o carte in acest sens numita : „Padurenii Hunedoarei” aparuta la Ed. „Mirabilis 2006”. Mai jos voi da un citat de la link-ul de mai sus.

„Pentru prima data minele de fier din acest tinut sunt mentionate intr-un document din anul 1493, astfel: ,,oppidum Hunyad, ville volachales et montane ferri de Hunyod”. Intr-un alt document, la 1508, apare scris: ,,Oppidum Hunyad necnon… volachales et montana ferrea”.
Urbariul din 1681-1682 mentioneaza in tinutul Padurenilor cinci ,,mine de fier” prin care noi trebuie sa intelegem cinci topitorii:
• Plosca, pe apa Runcului, in apropiere de Govajdia;
• Toplita, pe apa Cernei, la confluenta cu Valarita;
• Nadrab, pe apa Nadrab, un afluent al Runcului (Govajdia de astazi);
• Limpert, pe apa Limpert, in apropierea Nadrabului;
• Baia Noua (,,Baia Doamnei”), in satul Baia Craiului, astazi disparut din cauza lacului de acumulare Cincis, amenajat dupa anii 1960.
Toate aceste topitorii luau minereul de la mina de fier Ghelar.
Referitor la termenul de baie, trebuie sa facem cateva precizari: cat timp extragerea metalului din minereu se realiza la gura minei sau in apropierea acesteia (pana prin sec. XV d. Hr.), termenul de bale (lat. bane) semnifica atat locul de extractie a minereului – mina propriu-zisa – cat si cuptorul de topit minereu (topitoria). Un astfel de cuptor presupus de istorici ca a functionat in sec. al IX-lea d. Hr. a fost descoperit in anul 1895 pe locul numit Valea Caselor din Ghelar. O macheta a acestuia se afla, de la sfarsitul sec. al XlX-lea, la Muzeul Tehnicii din Londra. In preajma cuptorului respectiv au mai fost gasite ulterior urmele a inca patru cuptoare. Dupa ce au fost despartite cele doua activitati, extractia minereului de extractia metalului din minereu (sec. XIV-XV), cuptoarele de topit minereu sunt amplasate pe vaile cu ape curgatoare pentru a fi folosita energia apei la insuflarea aerului in cuptorul de topit minereu, precum si la acjionarea ciocanelor de forja, prin intermediul rojii hidraulice si a axului cu came. 

In anul 1781 incepe sa produca fonta primul furnal construit in tinut, la Toplita, pe Valea Cernei. Acest eveniment marchcaza inceputul metalurgiei moderne in ‘Tinutul Padurenilor. Referitor la anul punerii in functiune a acestui furnal au existat mai multe puncte de vedere. Anul 1781 este menjionat in cel mai recent studiu dedicat acestui eveniment.
In 1813 este pus in functiune Furnalul de la Govajdie, considerat atunci
cel mai mare din sud-estul Europci. Lucreaza aici peste 200 de muncitori,
majoritatea romani, dar un procent apreciabil il formeaza nemtii. Acesti colonisti
au fost asezati in localitati din vecinatatea tinutului: Hunedoara, Toplita, Baia lui
Crai sau chiar in unele sate din interiorul tinutului, Ghelar si Govajdie.

Rusalin Isfanoni, „Padurenii Hunedoarei” – Editura „Mirabilis” 2006″

Calea ferata ingusta care facea legatura intre mina de fier de la Ghelari si Combinatul siderurgic de la Hunedoara a fost prima cale ferata ingusta din Transilvania si avea o lungime de 16 km. Astazi nu mai este functionala din ea ramanand mici portiuni, precum si tunelurile de cale ferata.

…harta Tinutului Padureni

TRASEE TURISTICE :

1. Drumul minerilor – punct albastru ;
2. Drumul Fierului – triunghi rosu
3. Drumul Marmurei – cruce albastra
4. Drumul Ecumenic – cruce rosie
5. Aventura in padurime – triunghi albastru
6. Manastire – Lac Cincis – punct rosu
7. Valea Runcului – punct galben

Aceste trasee eu personal nu le-am parcurs, fiind programate in limita timpului liber pentru vara aceasta. (dupa parcurgerea lor revin cu o descriere detaliata). Mai multe detalii se pot obtine la link-ul http://www.infoturism-ghelari.ro/?page_id=72

Obiectivele turistice din cadrul comunelor aferente „zonei padurenilor” se gasesc la link-ul de promovare turistica a zonei : http://www.infoturism-ghelari.ro/?page_id=4

Tinutul Padurenilor a fost cuprins de catre asociatia GAL in „Microregiunea Tara Hategului – Tinutul Padurenilor”. GAL – ul reprezinta un grup de actiune locala, format la nivelul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

LACUL CINCIS 

Lacul Cincis Cerna este un lac de cumulare creat pentru alimentarea cu apa potabila a orasului Hunedoara si comunelor limitrofe, precum si a Combinatului Sidrurgic Hunedoara. Lacul se gaseste pe cursul raului Cerna si a fost creat intre anii 1962 – 1964 prin inundarea a 5 sate si a 3 biserici. Cele 5 sate inundate de apele lacului se numeau : Cincis, Cerna, Baia Craiului, Moara Ungurului si Ciulenii.

Vechiul sat Cincis, actual Cincis a fost relocat mai sus ca sa faca loc apelor lacului. Cand apa este scazuta se mai poate vedea partea de sus a bisericii catolice din vechea localitate Cincis.

Lacul are o lungime de 4,8 km, latimea de 1,8 km si adancimea de aprox 30 m. Barajul este in forma de arc si are inaltimea de 48 m. De jur imprejurul lacului sunt amenajate mici plaje si camping-uri.

O istorie a acestui lac si a suferintei oamenilor care au fost nevoiti sa isi paraseasca locul de nastere se poate citi la http://www.agnos.ro/blog/2008/02/10/bisericile-de-sub-ape/, unde se gaseste un emotionant interviu cu preotul satului Cincis.

Acces : din Hunedoara pe DJ687D – Teliucu Inferior, Lacul Cincis

VECHIUL SAT CINCIS

Satul Cincis se afla in judetul Hunedoara, fiind situat pe malul drept al raului Cerna, intre orasul Hunedoara (7 km) si orasul Hateg (12km). Din acest sat provine Iancu de Hunedoara.

Satul Cincis are o veche traditie in prelucrarea fierului. “Extragerea minereului din stancile Ghelarului si Teliucului se facea foarte anevoios : se sfredelea in stanca si golul lasat de sfredel se umplea cu apa; astupa golul cu dop de lemn, pe care muncitorii il bateau cu un mai pana cand stanca se sfarama. Alteori incalzeau cu foc puternic pana se inrosea stanca si aruncau apa rece peste ea. Din cauza schimbarii bruste de temperature, stanca se sfarama. Minereul racit era transportat la cuptoarele din Cincis, Baia Craiului, Govajdia, Zlasti”

Mai jos voi da cateva poze din vechiul sat Cincis preluate din Documentar privind satul Cincis scrisa de Viorel Raceanu, Ioan Brancoveanu aparuta la Intrepriderea Poligrafica Cluj din 1974.

BISERICA CATOLICA DIN SATUL CINCIS care nu mai exista fiind ingropata de apele lacului de acumulare Cincis Cerna a fost construita de catre Iancu de Hunedoara, conform folclorului oral. Dupa datele istorice , biserica din Cincis a fost construita in 3 perioade si anume : Naosul a fost construit la sf sec XV; pronaosul a fost construit la 7 aprilie 1649 conform inscriptiei din limba maghiara. Turnul bisericii a fost ridicat in 1867. Astazi, in perioadele de seceta cand nivelul lacului Cincis scade se mai poate vedea turla bisericii.

Conform specialistilor de la Muzeul Judetean Deva se pare ca in aceasta biserica a fost ingropata  Elisabeta Margineanu – mama lui Iancu de Hunedoara.

Inscriptia de la intrarea biserici spune :

„Cu ajutorul lui Dumnezeu s-au ridicat acestu Turnu, si rapaluitu santa Biserica suptu Stapanirea spirituala a Ecscelentei suale mitro : Andrei B-ron de Saguna Proto; Ioanne Ratiu. Parohi confrati Ioanne, et Aron Ungur ci oboseala Obscei : la Anulu Mantuitorului 1867”

Anul acosta, 2020, conform https://m.adevarul.ro/locale/hunedoara/video-cele-doua-biserici-ruinate-lacul-cincis-splendoarea-seceta-prelungita-1_5e4d1d455163ec42713c16ef/index.html, aceasta biserica este vizibila datorita perioadei indelungate de seceta, care a dus la secarea ultimei portiuni a lacului.

COMUNA GHELARI

Comuna Ghelari este o comuna cu o veche traditie in minerit si se gaseste la o altitudine de 740 m, in partea estica a muntilor Poiana Rusca.

Accesul in localitate se face pe : DJ687E – Teliucu Mic, Teliucu Inferior, Teliucul Superior, Ghelari

Această prezentare necesită JavaScript.

Elementul dominant al localitatii este o biserica monument istoric care este considerata „Catedrala Padurenilor”. Biserica are 47 m lungime, 21 m latime si 47 m inaltime. Hramul bisericii este „Sfintii Apostoli Petru si Pavel”.

Biserica a fost construita pe parcursul a 34 de ani de catre parintele Nerva Florea, care a fost si arhitect si diriginte de santier. Biserica impresioneaza prin dimensiunile sale si prin curtea pavata cu marmura. In poza de mai jos o scurta istorie a acestei biserici impunatoare.

In stanga bisericii mari se gaseste o bisericuta mica ortodoxa care poarta hramul „Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril”. Aceasta biserica se pare ca a fost prima biserica ortodoxa din Ghelari, fiind construita in anul 1770. Istoria acestei biserici ne spune ca in anul 1733, autoritatile austriece care stapaneu Transilvania incep persecutia impotriva romanilor ortodoxi, fortati sa treaca la una din religiile acaceptate in Imperiul Austro – Ungar. Ca urmare a acestui lucru, romanii ortodoxii din Ghelari raman fara biserica si timp de 40 de ani se strangeau la slujba in curtea unui localnic numit „Zana”. In anul 1770 sotia conducatorului satului Govajdia se imbolnaveste grav, iar preotii ortodoxi savarsesc slujba „Sfantului Maslu” care avea sa o vindece pe femeie. Recunoscator sotul doamnei, Gheorghe Brevoi, care era de confesiune calvin ridica romanilor ortodoxi  aceasta biserica.

Alte biserici din comuna Ghelari si satele aferente acesteia sunt (imagini cu o parte din ele in poza de mai jos) :

• Biserica greco – catolica „Sf. Varvara” din Ghelari construita in anul 1783 ;
• Biserica ortodoxa din Ruda cu hramul „Sfantului Prooroc Ioan Botezatorul” – 1970 ;
• Biserica ortodoxa din Plop cu hramul „Pogorarea Sfantului Duh” – 1970 ;
• Biserica romano – catolica din Govajdia, cu hramul „Sfantul Florian” – 1802 ;
• Biserica ortodoxa din catunul Manastirea cu hramul „Schimbarea la fata” – 1800 ;
• Biserica ortodoxa din Govajdia cu hramul „Sfantul Nicolae’ – 1910

P.S. Zona m-a fascinat si am cautat in cateva randuri sa surprind ceva din frumusetea acestor locuri. Nu le-am parcurs in totalitate, dar m-am interesat si am aflat multe lucruri interesante. Sincer pana anul trecut nu auzisem de acest „Tinut al Padurenilor”. Link-urile puse in postare mi-au fost si mie de un real folos pentru a cunoaste aceasta zona. Multumesc colegilor mei Marius si Dragos pentru poze si pentru ca m-au insotit in aceste drumuri.

Multumesc pe aceasta cale doamnei Luminita din Hunedoara pentru ca mi-a pus la dispozitie Monografia satului Cincis, de unde am preluat pozele si informatiile despre acest sat.