Cetatile dacice din Muntii Orastiei se gasesc in vechea provincie romaneasca Transilvania si se intind pe peritoriul administrativ al judetelor Alba si Hunedoara. Impreuna cu fosta capitala a provinciei Dacia, Sarmizegetusa Regia, cetatile dacice din Muntii Orastiei sunt in numar de 6 si se constituie parte din Patrimoniul Mondial Unesco.

Cetati dacice din muntii Orastiei sunt :

• Cetatea dacica de la Capalna situata in satul Capalna, comuna Sasciori, judetul Alba
• Sarmizegetusa Regia – capitala regatului dac situata in satul Gradistea de Munte, comuna Orastioara, judetul Hunedoara
• Cetatea dacica de la Costesti situata in satul Costesti, comuna Orastioara, judetul Hunedoara
• Cetatea dacica de la Blidaru situata in satul Costesti, comuna Orastioara, judetul Hunedoara
• Cetatea dacica de la Luncani – Piatra Rosie situata in satul Luncani, comuna Bosorod, judetul Hunedoara
• Cetatea dacica de la Banita situata in satul Banita, comuna Banita, Orasul Petrosani, judetul Hunedoara

OBSERVATIE : Traseul urmat pentru vizitarea acestor cetati cu exceptia drumului de la Sarmizegetusa merge pe carari de munte, asa ca este recomandat sa aveti incaltaminte adecvata muntelui, bocanci sau incaltari care sa va protejeze glezna.

Dar inainte sa intram in descrierea acestui tur al cetatilor sa reamintim cateva cuvinte despre stramosii nostri daci, despre care istoricul Herodot spunea ca : „au fost cei mai viteji si mai drepti dintre traci”

Dacii si getii sunt recunoscuti de autorii antici ca unul si acelasi popor si faceau parte din marea familie a triburilor trace. Triburile dacice locuiau pe teritoriul actual al Transilvaniei si Banatului, iar triburile gete locuiau la nord si la sud de fluviul Dunarea, in Moldova, Basarabia si Dobrogea. Daco-getii s-au desprins in masa de triburile trace la inceputul anului 1000 i. Hr.

• In anul 514 i. Hr., Herodot ne spune ca armatele regelui persan Darius au fost hartuite si s-au ciocnit cu armata getilor.
• In anul 350 i. Hr. triburile celte patrund in zona Transilvaniei si dacii intra in conflict cu acestia, pentru ca in cele din urma in jurul anului 200 I. Hr, celtii sa fie asimilati de daci.
• In anul 399 I. Hr. getii i-au infruntat pe sciti. Scitii erau un popor de origine iraniana care la inceputul sec VII i. Hr. ocupasera stepa din nordul Marii Negre iar in sec III-II i. Hr regiunea Dobrogei. In cele din urma scitii au fost asimilati de geti.
• In anul 326 I. Hr Zopyron unul din generalii lui Alexandru Macedon este atacat in retragerea sa de la asediul cetatii Olbia (cetate greceasca asezata in nordul Marii Negre la gurile raului Bug, astazi pe teritoriul Ucrainei cu numele de Porutino)  de trupele aliate ale getilor si scitilor. In aceasta lupta generalul moare impreuna cu cea mai mare parte din armata sa.
• In anul 300 I. Hr regele get Dromichaites il infrange in doua randuri pe alt general al lui Alexandru Macedon, Lisimah.
• In anul 82 i. Hr Burebista a devenit capetenia unei puternici uniuni de triburi tracice constituite in primul stat puternic daco-get, cu centrul in Muntii Orastiei. Triburile infrante care au aderat la statul dac al lui Burebista au fost : celtii, boii, tauriscii, bastarnii, sarmatii precum si  cetatile grecesti asezate la Marea Neagra : Apollonia(Sisobol), Odessos(Varna), Dionysopolis(Balcic) in Bulgaria ; Callatis (Mangalia), Tomis(Constanta), Histria, Aegyssos (Tulcea) in Romania ; Olbya(Porutino) si Tyras(Belgorod Dnestrovsky) in Ucraina.

Astfel statul dac al lui Burebista se intindea pe teritoriul actual al Romaniei, malul apusean al Marii Negre si pana in Slovacia, iar la sud pana in zona Muntilor Balcani.

harta de la : http://www.vatra-daciei.ro/burebista-cel-mai-mare-rege-al-geto-dacilor-82-44-i-hr/

Anterior formarii acestui stat daco-get arheologia si documentele istorice ne-au descoperit si alte cetati dacice care au jucat un rol important in apararea teritoriilor dacilor. In zona Moldovei au fost descoperite in jur de 20 cetati dacice cuprinse intre secolele VI- III i. Hr. Printre cel mai importante amintim : Stancesti, Cotnari, Petrodava (Piatra Neamt), Barbosi, Tg Ocna si altele. In Tara Romaneasca amintim cetatile prahovene : Poiana Cotofenesti, Coada malului, Tinosu si Targsor. Alte cetati : Cetateni (DB), Buridava (AG), Pelendava, Sacidava, apoi in Banat Dierna (Orsova), Drobeta.

… harta colectie personala (Dacia inainte de cucerirea romana)

…panou informativ cu cetatile din Muntii Orastiei

CENTRUL DE INFORMARE TURISTICA COSTESTI – Se afla in localitatea Costesti si este punct de plecare pentru cetatile Sarmizegetuza, Costesti si Blidaru. Aici se gaseste o mini colectie de obiecte etnografice. De la centrul de informare turistica se pot obtine pliante si informatii despre cetatile dacice.

1. CETATEA DACICA DE LA CAPALNA 

ACCES :

Din orasul Sebes se merge pe DN67C (Soseaua Transalpina) prin localitatile Petresti, Sebesel, Sasciori pentru ca in satul Capalna dupa trecerea podului peste raul Sebes sa intalniti spre dreapta indicatorul cu Cetatea Capalna – 2 km

Despre cetate :

Cetatea dacica este situata pe dealul numit “Cetate” la o altitudine de 610 m si are forma ovala cu un perimetru al zidurilor de 216 m si o grosime de 3-4 metrii. Fortareata a fost construita in a doua jumatatea secolului I i. Hr. Cetatea a fost sediul unui nobil dac care facea parte din suita regala a regilor daci si s-a constituit ca un important centru de aparare al Sarmizegetusei. Cetatea de la Caplna este distrusa in timpul celui de-al doilea razboi romano dacic.

Cetatea avea rolul de a bara accesul pe drumul care pornea din localitatea Polovragi, strabatand muntele prin Pasul Urdele si  cobora in Valea Somesului (drum cunoscut ca Transalpina, drum pe care au luat-o o parte din aramtele romane in inaintarea spre capitala statului dacic Sarmizegetusa Regia).

pag 315 – AURUL SI ARGINTUL ANTIC AL ROMANIEI

„Pe traiectul zidului de incinta ce porneste de la colturile turnului locuintelor se pastreaza doua constructii pe latura N-V : poarta cu turn interior si apoi (in zona nordica) o intrare secundara alcatuita din 2 ziduri paralele, perpendiculare pe incinta. Inventarul arheologic scos la iveala se poate vedea la Muzeul National al Unirii din orasul Alba Iulia si la Muzeul Ion Raica din Sebes”. (informatie provenita de pe panoul informativ de la cetate)

Descriere traseu :

Masina se lasa in parcarea de pe marginea soselei si se urmeaza indicatorul cruce rosie, unde dupa 2 km de drum ajungeti la cetate. Drumul este foarte frumos trecand printre casele risipite ale satului si printre dealuri, fanete si plantatii de pomi fructiferi. Pe masura ce urci panta domoala ai privelisti minunate asupra dealurilor de jur imprejur si ale soselei. Drumul dureaza in jur de 40 de minute. Dupa 10 minute de mers drumul se infunda si o coteste spre stanga alternand cu cateva suisuri si coborasuri pana ajungem intr-un loc unde un mic parau numit paraul Gargalaului intalneste poteca. In partea dreapta se poate observa o mica teava care capteaza apa si o cana de inox prinsa de un copac, apa care alina setea calatorului obosit. Drumul continua in urcus pieptis, apoi dupa o succesiune de curbe se ajunge in varf unde zarim o banca construita din trunchiuri de mesteacan si intlnim panoul informativ despre Cetatea dacica de la Capalna. Sus printre putinile ruine intalnim numeosi stejarii falnici asezati in mijlocul unei poieni.

2. CETATEA COSTESTI

Acces :

Drumul european E68 Sebes – Orastie, iar din centrul orasului Orastie se urmeaza indicatoarele cu Cetatile dacice continuand pe DJ705A Orastie – Costesti unde ajungem la Centrul de Informare Turistica Costesti. De la centrul de informare turistica se trece raul Gradistea si se merge la dreapta pe langa raul dupa indicatorul Crucea galbena. Traseul dureaza circa 50 de minute.

Despre cetate :

Cetatea Costesti se afla situata pe dealul numit „Cetatuia” la o altitudine de 561 m si a fost una din cele mai importante cetati dacice dinainte de cucerirea romana. Sistemul de aparare al cetatii se baza pe succesinea a celor 3 tipuri de fortificatii : valul de pamant, zidul cetatii gros de 3 m inconjurat de bastioane si o dubla palisada. Cetatea a fost resedinta regatului dac in timpul domiei lui Burebista. Cetatea a fost un punct de paza al capitalei dacice Sarmizegetusa Regia. In urma raboaielor din 101-102 d. Hr este distrusa de romani, iar mai apoi este recontruita de catre daci. In anul 106 d. Hr cetatea este distrusa definitiv de catre armatele romane.

Descriere traseu : 

De la centrul de informare turistica se trece raul Gradistea si se merge la dreapta pe langa rau dupa indicatorul Crucea galbena. Traseul dureaza circa 50 de minute. Drumul merge pe langa apa raului apoi incepe in urcus usor prin padure, trecand printre tufe de aluni si printre gospodarii risipite pe intregul deal.

3. CETATEA BLIDARU

Acces :

Drumul european E68 Sebes – Orastie, iar din centrul orasului Orastie se urmeaza indicatoarele cu Cetatile dacice si continuam pe DJ705A Orastie – Costesti unde ajungem la Centrul de Informare Turistica Costesti. De la centrul de informare turistica se trece raul Gradistea si la stanga se urmeaza prin padure indicatorul banda albastra catre cetatea Blidaru. Traseul dureaza in jur de 50-60 de minute.

Despre cetate :

” Blidaru, platou situat la SV de com. Orăştioara. de Sus (jud. Hunedoara), la alt. de 705 m, unde se află ruinele cetăţii dacice cu acelaşi nume, integrată în principalul nucleu al sistemului defensiv antiroman din zona Munţilor Orăştiei.

Cetatea se compune din două părţi, ambele înconjurate de ziduri lucrate de piatră fasonată. Prima parte, respectiv prima cetate, în ordine cronologică, are forma unui trapez neregulat, fiind prevăzută la colţuri cu câte un turn. Intrarea se făcea prin turnul de S-V. În interior se mai află un turn-locuinţă, din piatră şi lemn.

Partea a doua, construită ceva mai târziu, poate chiar în intervalul dintre cele două războaie daco-romane, reprezintă de fapt o extindere a celei dintâi, la nivel inferior, forma acesteia fiind un poligon neregulat. Latura de N a celei de a doua cetăţi este dublată de un alt zid din pietre obişnuite, nefasonate, între cele două construcţii obţinându-se un fel de încăperi, parterul acestora fiind utilizat drept depozit, iar partea superioară ca platformă de luptă. În zidurile acestei a doua părţi sunt cuprinse şi două turnuri unul dintre ele fiind contemporan cu prima cetate. În cuprinsul celor două turnuri s-au descoperit mai multe vase mari de provizii.„( intregul articol la http://www.cimec.ro/Arheologie/Cetatile-Dacice-Muntii-Orastiei/intro.htm )

4. CETATEA DACICA SARMIZEGETUSA REGIA”

Cetatea fost capitala primului stat centralizat dac creat cum spuneam de Burebista in anul 82 i. Hr. Asezarea sa geografica in mijlocul Muntilor Sureanu, incadrarea intre lanturile muntoase de jur imprejur: Lotru, Candrel, Sureanu-Sebes la nord si Capatanii, Parang, Vulcan, Godeanu , Tarcu la sud, numeroasele cetati de aparare din jurul ei (12-14 cetati ), au facut ca Sarmizegetusa Regia sa fie o fortareata greu de cucerit.

ACCES : Drumul european E68 Sebes – Orastie apoi din centrul orasului Orastie se urmeaza indicatoarele cu Cetatile dacice si continuam pe DJ705A Orastie – Costesti unde ajungem la Centrul de Informare Turistica din localitatea Costesti. De la centrul de informare turistica la stanga se desprind cele 2 drumuri prin padure care duc la cetatile dacice Blidaru si Costesti. Pentru Sarmizegetusa se merge inainte prin localitaea Gradistea de Munte si Parcul Natural Gradistea Muncelului-Cioclovina 16 km unde poposim in parcarea amenajata. De acolo urcam pe un drum pietruit pret de 2 km pana la situl arheologic Sarmizegetusa Regia.

Ajunsi la cetate platim taxa de intrare si urmam cele 2 trasee turistice costituite in interiorul sit-ului, TRASEUL I si TRASEUL II. Unul merge prin poarta de vest in mijlocul sanctuarului, iar celalat urmareste traseul zidurilor de aparare.

PROGRAM DE VIZITARE

„Cea mai mare asezare din Dacia preromana, Sarmizegetusa Regia, era compusa din 3 parti cu functii distincte : asezarea civila amplasata pe pantele dealului, fortificatia situata in zona cea mai inalta 1000 m si zona sacra. Intreaga aglomerare de locuire se intindea pe cativa kilometri, pe pantele de sud si de este ale inaltimii. In secolul I i. Hr. a fost un loc sfant, asa cum o dovedeste prezenta unor constructii religioase din zona sacra. Pe parcurs (dupa jumatatea secolului I i. Hr) bogatia in minereu de fier si dezvoltarea centrului ceremonial si de cult au dus la aparitia unei asezari cu o economie infloritoare. Valorificarea resurselor de fier a facut ca Sarmizegetusa sa devina in secolul I d. Hr., unul din cele mai importante centre siderurgice din Europa temperata. Templele, locuintele, atelierele, hambarele, instalatiile de captare a apei, obiectele descoperite arata un standard de viata ridicat.

Alaturi de celelalte fortificatii si asezari din regiune, ea a fost centrul Regatului dacic, cucerit de imparatul Traian in anul 106 d. Hr.” (panou informativ)

In cartea „AURUL SI ARGINTUL ANTIC AL ROMANIEI „ editata de Muzeul National de Istorie a Romaniei, carte aparuta la Ed. Conphys, 2014 gasim descrieri si poze ale lucrarilor de aur descoperite si in interiorul sit-urilor arheologice dacice. Citat de la pag. 411 : „Arheologia a scos la lumina in ultimele decenii dovezi despre modul in care peisajul muntos a fost amenajat, cu eforturi remarcabile, pentru a organiza locuirea : recentele cercetari au evidentiat existenta a peste 260 de terase artificiale intinse pe pantele dealului, pe o distanta de mai mult de 4,5 km. Locul central, din punct de vedere topografic si simbolic, il ocupa fortificatia propriu zisa si Zona Sacra. In jurul acestora, pe pantele de sud si de est, s-au dezvoltat cartierele lucuirii civile…Orasul antic este departe de a fi cunoscut in detaliu si in intreaga lui complexitate. Zona lui a fost puternic afectata de urmarile cuceririi romane din 106 d. Hr si de cautatorii de comori din toate timpurile”

SANCTUARUL DACIC DE LA SARMIZEGETUSA

5. CETATEA LUNCANI PIATRA ROSIE

Acces :

• De la Centrul de Informare Turistica din Costesti ne intoarcem in localitatea Ludestii de Jos pe DJ705A, facem stanga pe DJ705J  si apoi pe DJ668A prin localitatea Bosorod spre Luncani urmand indicatoarele. In comuna Luncani drumul nu este asfaltat, dar este pietruit fiind un drum de macadan pe care se poate merge cu orice masina. Urmarind indicatoarele lasam pe stanga Pensiunea si pastravaria Piatra Rosie pentru ca la 200 metrii de pensiune sa oprim masina pe marginea drumului si sa urmarim indicatorul spre Cetate.
• Din drumul european E79 din orasul Calan se merge pe strada Furnalistului urmarind indicatoarele cu Cetatea Luncani – Piatra rosie pe DC51A, DJ668, iar mai apoi pe 668A prin Ohaba Streiului si Bososrod spre cetatea pe drumul descris mai sus.

Descrire traseu :

Traseul incepe de la indicatorul spre cetate, indicator pe care sunt trecuti 2 km pana la cetate, dar de fapt sunt 4 km. Masina se poate lasa la intrarea pe traseu, sau 2 km mai sus unde drumul coteste la stanga si se gaseste o banca pentru odihna calatorilor (ca in poza de mai jos). Recomandat a se urca cu o masina cu garda sus si scut metalic.

De la bancuta continuam drumul forestier in urcus pieptis intalnind pe partea stanga un izvor de apa unde ne potolim setea si ajungem la o rascruse de drumuri. In fata noastra zarim o poiana cu pomi fructiferi pe unde o vom lua, iar la dreapta se zaresc cele cateva case ale satului Alunu cu o populatie de aproximativ 20 locuitori, Trecem prin poiana cu pomi,  intalnim o poarta de lemn inchisa cu zavor pe care o deschidem si continuam drumul pana la panoul informativ despre cetate. De la indicator un urcus abrupt ne duce in varful muntelui la cetate pe un drum pavat cu pietre.

Descriere cetate :

Cetatea dacica de la Luncani – Piatra Rosie a fost construita la sfarsitul secolului I i. Hr pe culmea submontana Piatra Rosie la o altitudine de 825 m in zona Muntilor Orastiei pe teritoriul actual al comunei Bosorod. Rolul ei a fost de a apara capitala Daciei de la Sarmizegetusa Regia  dinspre partea de vest, barand inaintarea armatelor dusmane dinspre Valea raului Strei. Cetatea a fost distrusa in anul 106 d. Hr. Astazi au mai rams putine ruine ale cetatii la vedere.

„Cetatea ridicata din piatra de forma patrulatera cu laturile de 102 x 45 m”, are 4 turnuri, dispuse pe colturi, iar al cincilea pe mijlocul laturii rasaritene. In interiorul incintei se afla o constructie de lemn ale carei baze de piatra s-au pastrat in intregime. 

In afara incintei se observa urmele unui sanctuar, format din aliniamente de baze de coloane din piatra. Pe partea estica a dealului, o a doua incinta cu zidurile ridicate din piatra de stanca si palisada, se sprijinea cu o latura pe fortificatia de pe culme, avand in interior un drum pavat de piatra. Pe drumul de acces spre cetate erau plasate trei turnuri de paza” (panou informativ cetate)

6. CETATEA BANITA

Acces :

Cetatea Banita se gaseste pe teritoriul administrativ al comunei Banita pe drumul national DN66 ce leaga Valea Jiului de Tara Hategului, in apropierea orasului Petrosani. Mergand spre Petrosani pe DN66 in comuna Banita zarim indicatorul spre stanga Cetatea Banita si Pestera Bolii.

Descriere cetate :

Cetatea Banita este mentionata in scrierile istoricului roman Tacitus (55-120 d. Hr) fiind numita”Castella Rupibus”, datorita pozitionarii acesteia la o altitudine de 1000 m pe o stanca de calcar cu inaltimea de la baza de 146 m. Aceasta stanca este inconjurata pe 3 laturi de pereti de stanca abrupti ce pot fi urcati de catre alpinisti si cei care practica acest sport.

Băniţa, com. în jud. Hunedoara, unde, la „Piatra Cetăţii” de la limita de V a bazinului văii Jiului (cca. 1000 m alt.), la 4 km E de sat, a fost descoperită o cetate dacică fortificată (sec. 1 a. Chr. – sec. 1 p. Chr.). Săpăturile efectuate aici în anii 1960-1961 au scos la iveală zidul de apărare al cetăţii construit din blocuri de piatră fasonată în tehnica dacică binecunoscută şi trei terase amenajate special şi întărite cu ziduri de piatră. În interiorul cetăţii au fost descoperite urmele unui sanctuar dacic cu romburi de piatră de genul celor cunoscuţi la Sarmizegetusa, temelii sau conturul unor construcţii de lemn, un turn de veghe construit din chirpici şi lemn, o platformă de luptă etc. http://www.cimec.ro/Arheologie/Cetatile-Dacice-Muntii-Orastiei/intro.htm

Descriere traseu :

Latura nordica a stancii ar fi accesibila si turistului de rand, dar necesita o buna pregatire fizica. Accesul se face dinspre calea ferata Petrosani – Banita – Deva pe o poteca plina de balarii si nemarcata. Personal nu am urcat sus, dar am aflat de la localnici de unde as putea sa incep ascensiunea. In concluzie dintre aceste 6 cetati, cetatea Banita este singura care nu poate fi vizitata in conditii de siguranta, nefiind accesibila.  In acest sens exista un proiect de introducere in circuitul turistic cu amenajarea unui traseu pietonal. Din drumul national DN66 se zareste stanca pe care este situata cetatea, iar in varful stancii este arborat in bataia vantului drapelul Romaniei.

..inainte pe calea ferata pana la primul tunel

Totusi nu aveti de ce sa fiti suparati deoarece langa cetate se poate vizita frumoasa pestera numita Pestera Bolii, aflata in administratia si ingrijirea Asociatia de Ecologie Petro- Aqua Petrosani.

P.S. Cu exceptia Sarmizegetusei, celelalte cetati sunt foarte putin amenajate, explorate si puse in valoare, mai mult chiar sunt lasate la discretia balariilor (noroc cu oamenii din zona care vin si mai cosesc din cand printre ruine).  Un articol care descrie starea lor actuala se poate gasi la adresa de mai jos. (link).

Totusi nu va descurajati despre situatia din teren ci faceti un mic efort sa le vizitati si nu o sa va para rau. Consider ca este o onoare sa mergi sa iti cunosti istoria, sa calci pamantul peste care au trecut stramosii nostri, stramosi care s-au luptat pentu neatarnarea tarii si din al caror sange ne tragem.