Aventuri in Pestera Muierii si Pestera Polovragi

Comuna Baia de Fier asezata pe malul raului Galbenul face parte dintr-o zona turistica dezvoltata si poate fi ales ca punct de plecare pentru multe destinatii turistice din aceasta parte a Olteniei:

traseul manastirilor – Manastirea dintr-un Lemn; Bistrita; Arnota; Horezu; Polovragi
traseul pesterilor – Pestera Liliecilor, Polovragi, Muierii
traseul Cheilor salbatice – Cheile Sohodolului, Galbenului, Oltetului, Bistritei, Costesti

In localitate se pot vizita: Pestera Muierii, Cheile Galbenului si se pot face trasee montane catre Muntii Capatanii, Lacul Petrimanu, Muntii Parang, statiunea Ranca, precum si trasee de alpinism pe Cheile Galbenului.

O sarbatoare specifica acestei zone este „Coborarea oilor de la munte” care marcheaza inceputul coborarii turmelor de oi la campie. Aceasta sarbatoare are loc in a treia duminica din luna septembrie.

Oamenii din localitate sunt foarte sociabili si primitori. Ne-am cazat seara la Pensiunea Andreea (http://www.pensiuneaandreea.ro) o pensiune deosebita pe care o recomand celor care vin in zona. Aici vreau sa povestesc o intamplare hazlie. Eram pe drum cu fratele meu si am sunat la pensiune ca sa rezerv o camera cu 2 paturi. Fac rezervarea si cand ajungem la pensiune suntem intampinati de patroana care ne ureaza bine am venit si imi spune ca dupa vocea calda care am avut-o la telefon, a crezut ca sunt cu prietena si ne-a pregatit camera cu inimioare.

O camera unde predomina culoarea rosu cu trandafiri pe pat, cu inimi pe pereti, intr-un cuvant o camera cat mai romantica. I-am promis ca data viitoare cand am sa am o prietena si am sa revin in zona am sa sun ca sa rezerv aceasta camera romantica. Mancarea de la pensiune a fost foarte buna (toate preparatele erau din curtea lor).

De la pensiune ne-am indreptat spre Pestera Muierii situata la 2 km de oras.

Ajuns la intrarea in pestera echipat cu rucsacul in spate, aparatul foto la gat, frontala pe cap, ne intalnim cu un grup de elevi si profesori de la un liceu din Braila. Crezand ca sunt ghidul pesterei au venit sa imi plateasaca intrarea. Am ras de comicul situatiei si ne-am pregatit de intrarea in pestera impreuna cu adevaratul ghid.

Pestera Muierii poarta acest nume pentru ca din cele mai vechi timpuri aici se refugiau din fata navalitorilor femeile si copii. Aceasta pestera s-a format datorita raului Galbenul care a sapat in interiorul muntelui. Pestera are o lungime de 7000 metrii din care portiunea rezervata turistilor este de 940 metri, restul fiind a speologilor. Temperatura in interiorul pesterii este constanta in jurul valorii de 10 grade Celsius. Formele carstice care se intalnesc in aceasta pestera sunt: stalactitele, stalagmitele si coloanele (unirea celor doua). Este impartita in urmatoarele zone: Bazinele Mici, Orga, Sala Altarului, Domul mic, La Urs, Bazinele Mari, Casacada Impietrita, Sala Minunilor, Sala Turcului, Sala Guano si iesirea.

Un exemplu de coloana il constituie „Orga” formatiune de culoare alba alcatuita din carbonat de calciu. Este denumita asa deoarece seamana cu acest instrument. Mergand pe drumul principal prima galerie a pesterii o constituie Galeria Altarului numita astfel de la coloanele care seamana cu un altar de biserica. In continuare vedem sala bisericii, amvonul, candelabrul mare, voalul miresei. Aici s-au turnat filmele din colectia „Ciresarii”.

Mai jos se poate vedea un schelet de urs, care a fost gasit in galeria Ursilor alaturi de alte 183 de schelete. Se pare ca acestia au disparut in urma apelor Potopului. Odata cu ei s-a gasit si un craniu de femeie cu o vechime (dupa cercetarile paleontologilor englezi) de 30000 ani, care avea varsta de 40 – 45 ani. Acest craniu descoperit in anul 1952 se gaseste la Muzeul Grigore Antipa la Bucuresti. Urmeaza zona Bazinelor mari si Casacada Impietrita unde drumul se ingusteaza in inaltime si trebuie sa mergi pasul piticului dupa care urmeaza iesirea din pestera.

Partea pesterii destinata speologilor este formata din 4 galerii: Galeria Ursilor, electricienilor (descoperita de electricieni cand electrificau pestera), galeria rosie (datorata oxidului de fier, care da si numele localitatii Baia de Fier) si galeria Hades (aflata la nivelul raului pe verticala cu o adancime de 40 metri pe verticala).

LOCALITATEA POLOVRAGI este situată în judeţul Gorj, în regiunea Oltenia. Ca locaţie, aceasta comuna se află situata în depresiunea Polovragi, la o distanţă de aproximativ 50 de km de Târgu Jiu şi 60 de km de Râmnicu Vâlcea. Este situata intr-o zona de munte pe valea raului Oltet avand un potential turistic dezvoltat.

Astazi vom discuta despre Sfanta Manastire Polovragi, Pestera Polovragi si Cheile Oltetului. Aceasta localitate se afla la 5 km de Baia de Fier si pestera Muierii, asadar pentru cei care doresc sa petreaca un wekend aici nu vor regreta. Aici, intre cei doi munti Capatanii si Parang, pe valea raului Oltet s-a intemeiat inca din cele mai vechi timpuri un sat geto dacic. Numele localitatii Polovragi provine de la vindecatorii din vechime care se numeau vraci. Tot aici se spune ca Zamolxe dupa infrangerea dacilor de catre romani in anii 105 – 106 s-a retras in pestera din sat.

Manastirea dateaza din anul 1505 fiind ctitoria lui Radu si Patru, feciorii lui Danciu Zamona, in timpul domniei voievodului Radu cel Mare. In anul 1629 in timpul domniei lui Alexandru Ilias manastirea intra in posesia lui Danciu Paraianu care o restaureaza cu ajutorul domnitorului Matei Basarab in anul 1647. Dupa legenda, asezarea manastirii dateaza din timpuri vechi, la inceput fiind o bisericuta din lemn pomenita in scrierile celebrului calator Paul de Alep. Manastirea cunoaste o perioada de degradare pana cand domnitorul Constantin Brancoveanu o rascumpara si o restaureaza in anul 1703. Accesul in manastire se face printr-o poarta uriasa realizata din lemn de stejar si pe o alee strajuita de brazi. Hramul bisericii este „Adormirea Maicii Domnului”. Este zidita in stil bizantin, avand o forma trilobata realizata intr-o simetrie proportionata. De la inceputuri pana in anul 1968 a fost manastire de calugari, dupa aceea manastirea transformandu-se in manastire de maici. In anul 2005 pe data de 24 septembrie s-au sarbatorit 500 de ani de atesatre documentara.

Cheile Oltetului – Suprafata rezervatiei este de 150 hectare aici intrand si pestera Polovragi. Cu o lungime de 2.2 km ele separa Muntii Parang de Muntii Capatanii. Dupa vreo 300 de metri pe chei pe partea dreapta apare ca o cavitate intrarea in Pestera Polovragi. Aici apele Oltetului au sapat un canion care se poate parcurge pe jos sau cu masina.

Pestera Polovragi a fost modelata de-alungul timpului de raul Oltet. De la manastire urcam pe chei pe langa padurea Polovragi care este arie naturala protejata pentru castanul comestibil si vegetatia tipic mediteraneana. La iesirea din padure in stanga avem muntii Parang, iar in dreapta Muntii Capatanii. Dupa cateva sute de metri ajungem la intrarea pesterii Polovragi, unde suntem preluati de ghida, doamna inginer geolog Felicia Bentea, care ne conduce in interiorul pesterii. Din spusele dansei aflam ca aceasta pestera este o pestera calda si umeda cu o temperatura constanta de 9 grade. Apa de aici este bogata in carbonat de calciu, bioxid de siliciu si oxid de fier in functie de stratele pe care le strabate raul. In functie de impuriatile pe care le transporta apa in galeria principala, aceasta isi schimba culoarea din aval in amonte, pe portiuni ce au capatat denumiri ca: Sala divina, Camera alba, Bolta insangerata.

Pestera are o lungime de aproximativ 9 km dintre care sunt vizitabili doar 800 de metri. Aici aflam ca s-au refugiat dacii in timpul razboaielor romanice, precum si insusi Zamolxes care deplangea faptul ca fusesera batuti de armata romana. In pestera se gaseste un desen facut din fum de catre calugari care reprezinta simbolul mortii. Tot aici intalnim o colonie de 300 de lilieci de pestera care erau in hibernare. …Dar voi lasa pozele mai jos ca sa vorbeasca despre aceasta pestera:

Langa comuna Baia de Fier chIar la drumul national se gaseste un obiectiv aparte si anume PADUREA COLORATA.

Ne-am intors la Bucuresti trecand pe la Manastirea Hureizi si prin localitatea Horezu.

Manastirea Hurezi. Ansamblul manastirii este ctitorita si construita intre anii 1690 – 1697 de catre domnitorul martir Constantin Brancoveanu.

Manastirea Hurezi, se afla asezata la poalele Muntilor Capatanii, la marginea satului Romanii de Sus, localitate aflata la o distanta de 50 de kilometri de Ramnicu-Valcea, pe Drumul National DN 67, in judetul Valcea. Este considerata cea mai reprezentativa constructie brancoveneasca din tara. Numele provine de la cantecele huhurezilor care tulburau linistea noptii in aceasta zona linistita si retrasa.

Ceea ce m-a impresionat la aceasta manastire este pictura de la intrare care reprezinta „Judecata de apoi”. In mijloc sta judecatorul Domnul Dumnezeu pentru ca alaturi de Dumnezeu sa fie Maica Domnului si Sf Ioan Botezatorul. Simbolul balantei care apare in pictura reprezinta judecata de apoi acel timp in care toti vom da socoteala inaintea Domunui Dumnezeu, Sfintei treimi si sfintilor ingeri de toate lucrurile facute fie bune, fie rele.

Atelierele de ceramica de la Horezu.

Ceramica de Horezu este un tip de ceramică românească tipica zonei oltenesti. Un simbol dominant în pictura vaselor de Horezu este cocoșul alături de care, însă, întâlnim și alte figuri precum stele, șerpi, copaci, oameni, flori, pești, spirala dublă, linia dreaptă, linia ondulată, frunza, brâul, soarele, spicul, pomul vieții și coada de păun. Există și două culori specifice zonei: roșul și galbenul de Horezu.