Cheile Buții, Valea Lazaru, Defileul Jiului, Cheile Sohodolului si Complexul carstic de la Ponoarele


CHEILE BUTII se gasesc pe raul Buta, afluent al raului Jiul de Vest (unul din cele 2 izvoare ale Jiului, izvoare care se unesc in localitatea Iscroni). Aceste chei se gasesc pe terioriul administrativ al frumoasei comune miniere Campu lui Neag, comuna care face parte din zona administrativa a orasului Uricani.

cheile butii si sohodolului

ORASUL URICANI este situat in partea de sud-vest a Depresiunii Petrosani, la poalele munţilor Retezat şi Valcan, fiind strabatut de raul Jiul de Vest. Acest fost oras minier a reusit sa se profileze si sa se dezvolte partial in domeniul turismului datorita asezarii sale naturale. Va invit sa il cunoasteti mai bine in link

Accesul la chei se face din drumul national DN66A Petrosani – Baile Herculane urmand indicatorul spre Cheile Butii , de la iesirea din localitatea Campu lui Neag (Acest drum trece prin localitatile : Vulcan, Lupeni, Uricani, Valea de Pesti si Campu lui Neag)

DSCF6363

Totodata, Cheile Butii constituie calea sudica de acces in Parcul National Retezat. De la sosea se merge un km pe un drum neasfaltat pana la Complexul Turistic Cheile Butii de unde se desprinde poteca spre cheile cu acest nume. Drumul pana la chei este iluminat asa ca se pot vizita si noaptea.

DSCF6325

De la Complexul Turistic urcam usor pe marginea apei unde intalnim indicatorul „cruce rosie” care ne arata ca mai avem 300 m pana in chei si 2 ore si 1/2 pana la Cabana Buta. De la cabana Buta putem sa mergem spre frumosul lac glaciar Bucura pe traseul cu marcaj „cruce rosie” Cabana Buta – Saua Plaiul Mic – Poiana Pelegii – Lacul Bucura (timp de parcurs 7,8, ore din Cheile Butii).

DSCF6327

Drumul continua spre spectaculosii pereti ai cheilor inalti de 100 metri. Cheile sunt intrerupte din loc in loc de caderi de pietre. Intalnim un mic baraj care dreneaza prin lateral o parte din apele raului. Cheile nu sunt lungi dar spre sfarsitul lor cheile se unesc, lasand un loc de trecere a apelor.

Mergand de la Uricani spre Cheile Butii intalnim pe partea stanga drumul DJ672C, drum care duce la Lacul Valea de Pesti si la cabana cu acelasi nume. Acest lac este una din principalele surse de alimentare cu apa ale orasului Uricani. Daca se merge in continaure pe acest drum judetean se ajunge la frumoasele Chei ale Sohodolului. (Din spusele localnicilor am inteles ca drumul este prost, asa ca pentru a ajunge la Cheile Sohodolului, faceti un ocol pe frumosul Defileu al Jiului)

Revenind la DN66A mergand spre Baile Herculane prin localitatea Valea de Brazi, intalnim pe partea dreapta un lac mare inconjurat cu un gard de sarma. Aici am aflat ca a fost o veche exploatare miniera care s-a umplut cu apa din cauza inactivitatii. In acest lac antropic veneau la scaldat si la plaja locuitorii din zona, pana cand s-a hotarat ingradirea lacului pentru a preveni accidentele.

VALEA MARII SI VALEA LAZARU

Din localitatea Valea de Brazi mergem pe DN66A, pana intalnim  indicatorul catre Cabana Buta si catre fabrica de imbuteliere apa minerala, Perla Retezatului.

img_20160930_113437

img_20160930_113420

De aici continuam pe drumul forestier, avand pe dreapta raul Lazarul, drum care se poate parcurge cu o masina cu garda sus. Mergem vreo 5 km cu masina pana la intersectia de mai jos.

img_20160930_112306

Lasam la  stanga drumul principal care merge spre Cabana Buta si continuam inainte spre Valea Marii si Valea Lazarului, ajungand la punctul de confluenta la celor 2 vai.

img_20160930_112242

img_20160930_104634

Mergand spre stanga prin albia raului ajungem la o salba de cascade (5 la numar). Prima cascada are 2 metri si se afla sub un bloc de stanca. La ultimile doua cascade nu am putut ajunge deoarece nu eram pregatit de munte, dar din descrierile localnicilor am inteles ca este un peisaj deosebit.

In zona cascadelor 2 si 3 se merge atat pe poteca cat si prin albia raului, drumul devinind  anevoios. Ultima cascada are 20 metri. Ceea ce te fascineaza este faptul ca acestea se succed una dupa alta creind un peisaj mirific.

Intorcandu-ne la intersectie, continuam pe drumul forestier printre urzici si pomi si ajungem la Cascada Lazarului.

DEFILEUL JIULUI

Unul din cele mai spectaculoase drumuri din Romania este DEFILEUL JIULUI. Acest defileu este situat intre Muntii Valcan si Muntii Parang (intre care serpuiesc apele sinuoase ale raului Jiu) si face parte din Parcul National Defileul Jiului.

DSCF6389

Alaturi de soseaua care il traverseaza (aproximativ 30 km) o priveliste cu totul deosebita este data de calea ferata Tg Jiu – Petrosani, cale ferata care trece de o parte si de alta a soselei DN66 prin numeroase tuneluri sapate in munte (38 la numar), 27 de viaducte si 2 poduri cu arc invers (poduri rezistente si frumos lucrate). Calea ferata electrificata are 4 statii CFR pe teritoriul parcului: Meri, Lainici, Pietrele Albe si Strambuța. Drumul de Fier a fost construit intre anii 1924 – 1948 in mai multe etape si este o capodopera a ingineriei romanesti. Desi a fost inceput pe timpul monarhiei, ultima etapa de constructie a caii ferate apartine regimului comunist condus la acea vreme de Gheorghe Gheorghiu Dej.

In acelasi timp, Defileul Jiului, desparte si grupa Muntilor Parang de grupa Muntilor Retezat – Godeanu. Defileul Jiului incepe la nord de localitatea Bumbesti si continua pana in dreptul localitatii Iscroni (unde are loc confluenta celor 2 izvoare ale raului Jiu). La mijlocul defileului se gaseste localitatea Lainici cu frumoasa manastire cu acelasi nume. De aici pornesc numeroase trasee montane prin Muntii Valcan pe la schitul Locurele si prin Muntii Parang.

DSCF6386

Raul Jiu are 2 izvoare : cel din est, care izvoraste din masivul Parang, trecand prin oraselul minier Petrila si cel vestic care porneste din Muntii Retezat si strabate frumoasele localitati miniere Campul lui Neag, Uricani, Lupeni si Vulcan. Cele 2 izvoare se unesc in localitatea Iscroni formand astfel Jiul propriu zis. Lungimea totala a raului Jiu este de 260 km. Jiul se varsa in fluviul Dunarea la Bechet.

La data editarii acestui articol soseaua din Defileul Jiului este in reconstructie, lucrandu-se la covorul asfaltic si la efectuarea santurilor de scurgere a apei. Traficul se desfasoara pe unele portiuni cu ajutorul semafoarelor.

DSCF6394_cr

In mijlocul muntilor care inconjoara Defileul Jiului s-au asezat inca din cele mai vechi timpuri stramosii nostri daci. Lantul muntos din nord format din masivele : Lotru, Candrel, Sureanul si Retezat, precum si lantul muntos din sudul defileului format din masivele : Capatanii, Parang, Valcan, Retezat, Godeanu si Tarcu au constituit o fortareata naturala a dacilor impotriva navalitorilor romani. In cuprinsul acestor munti a fost asezata capitala Regatului Dac la Sarmisegetusa Regia pe culmea Godeanu. Aceasta capitala era aparata de un sistem de fortificatii format din 12 -14 cetati dacice risipite in muntii enumerati mai sus.

Dintre cele mai importante amintim (descrierea in detaliu) :

  • Sarmizegetusa Regia – capitala regatului dac situata in satul Gradistea de Munte, comuna Orastioara, judetul Hunedoara
  • Cetatea dacica de la Costesti situata in satul Costesti, comuna Orastioara, judetul Hunedoara
  • Cetatea dacica de la Blidaru situata in satul Costesti, comuna Orastioara, judetul Hunedoara
  • Cetatea dacica de la Luncani – Piatra Rosie situata in satul Luncani, judetul Hunedoara
  • Cetatea dacica de la Banita situata in satul Banita, langa Orasul Petrosani, judetul Hunedoara
  • Cetatea dacica de la Capalna situata in satul Capalna, judetul Alba

DSCF6388

Actuala sosea din Defileul Jiului a fost construita in anul 1880 si face legatura intre Oltenia si Transilvania. Pe timpul dacilor legatura dintre Oltenia si Transilvania se facea prin Trecatoarea Vulcan pe ruta : Targu Jiu – Turcinesti – Simbotin – Arsuri – Schela – Valcan – Iscroni (actualul drum judetean DJ664). Acest drum vechi a fost a doua cale de acces intre Dacia, Transilvania si Oltenia, dupa cea prin Muntii Parang (actuala Transalpina).

In timpul razboaielor daco-romane (101 – 102 d. Hr. si 105 – 106 d. Hr) o parte din armatele romane au trecut in Transilvania prin Pasul Valcan pe acest drum dacic (DJ664).

harta cetati dacice

Dacia inainte de cucerirea romana (manual istorie EDP )

Mai tarziu, in anul 1600, domnitorul Mihai Viteazu trecea in Transilvania pe acelasi drum pentru a uni cele 3 tari romane.

In anul 1817, Tudor Vladimirescu, nascut in localitatea Vladimir din judetul Gorj, avea sa porneasca revolutia impotriva turcilor din zona Jiului. Va primi sprijinul manastirilor din defileu si din judet : Motru, Tismana, Bistrita si Lainici.

La Manastirea Lainici Tudor Vladimirescu a stat ascuns (deghizat in calugar), pentru a nu fi prins de turcii otomani impotriva carora luptase alaturi de tarul Rusiei intre anii 1806 – 1812.

DSCF6406

In anul 1916 in Defileul Jiului aveau loc puternice lupte intre armata germana si armata romana condusa de Generalul Ion Dragalina (mort langa Manastirea Lainici din cauza ranilor capatate in lupta).

Parcul Naţional Defileul Jiului (PNDJ) ocupa o suprafata de peste 11.100 hectare, impartita intre judetele Gorj si Hunedoara, zona fiind acoperita de paduri de fag si de gorun (85%).

In zona parcului sunt amenajate 2 trasee tematice: „Traseul Povestile Padurii” si „Traseul Defileul Jiului si comorile sale” (vezi brosura site-ului Parcului National Defileul Jiului).

Printre obiectivele turistice din Defileul Jiului se numara si cele de pe teritoriul administrativ al municipiului Bumbesti Jiu : Sfinxul Lainicilor si Stancile Rafaila – rezervatii geologice, Manastirea Lainici si Schitul Locurele, Manastirea Visina.

Acestor obiective li se adauga si traseele montane care se pot efectua in Muntii Vulcan si Muntii Parang,dar si numeroasele pesteri, chei si forme carstice din acesti munti.

MANASTIREA LAINICI.

Manastirea Lainici este asezata la mijlocul defileului Jiului, la 25 km distanta de Petrosani si 32 km de Targu Jiu. Deoarece istoria sa se pierde in negura timpului, se considera ca data de plecare anul 1817 (conform inscriptiei bisericii actuale). Hramul bisericii este „Izvorul Tamaduirii”.

DSCF6397

La „Izvorul Tamaduirii” din 1990 s-a pus piatra de temelie pentru noua biserica-catedrala de catre Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Nestor al Olteniei. Biserica a fost începuta, proiectata schematic si construita pana la stadiul de finisaje de catre ing. Ioan Selejan, actualmente Preasfinţitul Episcop al Covasnei si Harghitei.

DSCF6398

„Noua biserică-catedrală din Mănăstirea Lainici este inedită prin planul său arhitectonic, cuprinzând două biserici suprapuse. Acest lucru a fost impus pe de o parte de planul fizic al terenului, care este în pantă, acesta creând necesitatea unui demisol. Pe de altă parte, precum se cunoaşte, Istoria Bisericii Creştine până în zilele noastre a cunoscut două perioade fundamentale: prima perioadă de la anul 1 până la anul 313, respectiv până la Edictul de la Milano al Sfântului Împărat Constantin cel Mare, „perioada bisericii din Catacombe”, în care s-a vărsat cel mai mult sânge şi au murit milioane de mucenici pentru Hristos, acesta fiind fundamentul şi temelia Bisericii Creştine; şi a doua perioadă, de la anul 313 până în zilele noastre. Asemeni împărţirii Istoriei Bisericii Creştine în aceste două perioade fundamentale, s-a împărţit şi planul arhitectonic al noii biserici.” http://www.manastirealainici.ro/

 

SCHITUL LOCURELE – detalii la http://www.locurele.manastirealainici.ro/

La acest schit se poate ajunge din fata Manastirii Lainici, urmand indicatorul.

DSCF6395

DSCF6407

CHEILE SOHODOLULUI

Rezervatia Cheile Sohodolului este o arie naturala protejata, de interes national, cu o suprafata de 350 hectare, asezata de-a lungul raului Sohodol si se intinde pe o lungime de 12 km. Aceasta rezervatie face parte din Situl Natura 2000 – Nordul Gorjului de Vest ROSCI0129. Aceste chei sunt printre cele mai impresionante din Romania, datorita numeroaselor fenomene carstice (pesteri, grote, tuneluri, doline, canioane) cuprinse in interiorul lor. Cheile Sohodolului se gasesc in Muntii Valcan, fiind situate intre localitatea Runcu si Poiana Contului, la granita dintre judetele Gorj si Hunedoara.

DSCF6467_cr

Accesul se poate face dinspre orasele miniere Petrila, Lupeni, Uricani pe drumul judetean DJ672C, sau dinspre orasul Targu Jiu prin localitatea Runcu. Din drumul national DN67D Targu Jiu – Baia de Arama in localitatea Runcu se face dreapta trecand prin satul Rachiti si centrul Comunei Runcu urmarind indicatoarele catre Cheile Sohodolului. Drumul prin chei este bun si se poate parcurge cu masina, bicicleta sau pe jos.

In interiorul cheilor se poate practica alpinismul, se pot studia numeroasele pesteri si se poate admira spectaculosul traseu al apelor raului Sohodol. De asemena se pot efectua trasee montane in Muntii Valcan.

La iesirea din comuna Runcu, inainte de pod, intalnim indicatoarele pentru inceputul a 2 trasee montane : Inelul Doamnei, Dalma Cazuta si Cheile Sohodolului.

Inelul Domnitei sau Inelul de Piatra se afla la o inaltime de 190 m deasupra soselei si ar fi fost intrarea intr-o Pestera, pestera a carei galerie s-a prabusit. Astazi surprinde prin forma rotunda ca un inel.

Un alt fenomen carstic aproape unic il reprezinta „narile” . „Narile sunt 2 formatiuni carstice spectaculoase pe care raul Sohodol le-a creat aici. Seamana cu niste nari gigantice care parca miros apa care le trece pe dedesupt. Sunt 2 tuneluri ovoidale, cel mare lung de 76 m si cel mic cu o lungime de 57 m.

DSCF6444

DSCF6452

Aceste 2 fenomene carstice pot fi vazute bine la sfarsitul Cheilor, acolo unde exista un punct de observatie format dintr-un foisor si un panou informativ.

DSCF6447

La intrarea in chei pe partea stanga se poate admira un altar inchinat Sfantului Ierarh Nectarie. Acest altar a fost ridicat si sfintit la data de 09.12.2012 de catre un localnic bolnav de cancer care s-a vindecat cu ajutorul lui Dumnezeu si care in semn de recunostinta a ridicat acest altar.

Pentru iubitorii de speologie si pentru cei dornici sa cunoasca pesterile din aceasta zona va invit la lectura la : https://sites.google.com/site/romanianatura59/home/carpatii-meridionali/valcan/explorari-speologice-in-bazinul-sohodol-muntii-valcan

De la Cheile Sohodolului ne indreptam spre  partea nordica a Podisului Mehedinti, la Complexul Carstic de la Ponoare. Aceasta zona carstica de la Ponoare are cateva monumente ale naturii, unice in Europa. Amintim lacul Zaton si Campul de Lapiezuri din Dealul Pesterii, Podul lui Dunezeu de la Ponoarele.

Podul lui Dumnezu sau Podul de la Ponoarele s-a format in urma prabusirii unui tavan al unei pesteri, pod peste care trece soseaua ce leaga orasul Baia de Arama de statiunea Baile Herculane.

Acest pod este unul din cele trei poduri naturale in lume. Unul este in SUA, altul in Franta s celalalt in tara noastra.

Langa pod se gaseste si Pestera Podului, precum si campul de lapiezuri si lacul carstic Zaton.

Conform panoului de informare, Pestera Podului este o rezervatie speologica, situata la o altitudine de 337 m si are o lungime de 734 m. Pestera este o strapungere hidrogeologica realizata de apele ce se strang in lacul Zaton. In pestera se gasesc trei specii de lilieci. Pentru acces in pestera este recomandat sa aveti lampa frontala, pentru ca pestera nu este iluminata.

Campurile de lapiezuri si lacul carstic Zaton sunt prezentate in pozele de mai jos. La data vizitei mele, (vara), lacul Zaton era secat. ” Lapiezurile sunt forme de suprafata ce iau nastere prin coroziune pe rrocile carstificabile, fie la suprafata lor, fie pe cuvertura pedologica (sol), avand aspectul unor santuri ramificate despartite prin creste. “

P.S. Sigur nu poti sa cuprinzi in cateva cuvinte aceste splendori ale muntilor tarii nostre, dar macar putem sa mergem sa le vizitam si sa ne bucuram in mijlocul naturii binecuvantate care ne-a fost lasata de bunul Dumnezeu.

Recomand ca loc de plecare si cazare Complexul Casa de Vis din Aninoasa. Cei de la pensiune organizeaza excursii cu masinile de teren catre aceste locuri minunate din zona si putin mediatizate. Mancarea si conditiile de cazare sunt foarte bune.

LA MULTI ANI ROMANIA!

4 gânduri despre “Cheile Buții, Valea Lazaru, Defileul Jiului, Cheile Sohodolului si Complexul carstic de la Ponoarele

  1. Lumi

    Am calcat pe acel fund de lac cand apa abia inmuia pamantul (acum peste 20 ani)..Lacul nu are nume si pe cand era o groapa mare si adanca cativa au „sarit” accidental cu tractorul /masina…Lacul nu are mal iar adancimea lui incepe chiar din marginea lui de aceea s-au inecat multi tineri acolo.. Banuiesc ca manastirea din poza, este cea din Campu lui Neag si este pe rit vechi . Mi a facut placere sa revad locurile unde am poposit acum mai bine de 22 de ani si de unde mi-am ales ursitul..:)!
    Multumesc Toni!!!

    Apreciază

  2. Lumi

    Am uitat sa iti spun …ca …oamenii locurilor se numesc momarlani si sunt urmasii dacilor liberi….Ca si curiozitate ..au multe traditii ciudate…una dintre ele este ca isi ingroapa mortii in gradina casei…!

    Apreciază

  3. Multumim de informatiile primite. Daca stiam ca aveti cunostinte despre aceasta zona nu scapati de mine pana nu aflam si alte lucruri noi. Dar nu e timpul pierdut…Poate am sa revin cu un alt articol mai complet ingloband si alte locuri deosebite din zona.

    Referitor la manastire pot spune ca am vazut-o in localitatea Campu lui Neag, dar nu am vizitat-o si cred ca este pe rit vechi dupa arhitectura.

    Multumesc colegei mele pentru vizita si cuvintele frumoase. Ii doresc sa aiba o saptamana binecuvantata! Tony

    Apreciază

  4. Pingback: Aventuri in Pestera Muierii | peregrinprinlume

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.