Județul Prahova este străbătut de meridianul de 26º longitudine estică, meridian care trece prin Valea Teleajenului, localitățile Ploiești și  Măneciu Ungureni intersectându-se cu paralela de 45º pe teritoriul localității Blejoi. Teritoriul județului are aproximativ forma unui patrulater, cu laturile paralele și egale două câte două, astfel că lungimea patrulaterului este de 90 km si lățimea de 56 km.

Cu o POPULAȚIE de 762886 locuitori conform recensământului din 20.11.2011, Judetul Pahova ocupă locul 3 între județele din țara după Municipiul București și Judetul Iași. SUPRAFATA județului este de 4716 kmp.

Județul face parte din Regiunea de dezvoltare 3 Sud Muntenia împreună cu județele: Argeș, Calarași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița și Teleorman. Din punct de vedere administrativ, Județul Prahova are 104 localități fiind județul cu cele mai multe localități urbane din țară. Astfel județul are 2 municipii: Ploiești – reședința de județ și Câmpina, 12 orașe si 90 de comune. Orașele din Județul Prahova sunt : Azuga, Băicoi, Boldești Scăieni, Breaza, Bușteni, Comarnic, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slănic, Urlați, Văleni de Munte.

La nord Județul Prahova se învecinează cu Judetul Brasov. Limita de nord a județului incepe de la vârful Omu (2505 m), trece prin vârful Diham, traversează valea Prahovei și pârâul Azuga, ajungând în vârful Paltinul (1900 m) din munții Gârbovei ca mai apoi să coboare în pasul Predeluș (1298 m). Limita de nord continuă prin Munții Grohotis  străbătând creasta Muntelui Ciucaș și coborând spre Munții Tătaru.

La est Județul Prahova se învecinează cu Judetul Buzău și limita sa estică strabatând toate formele de relief pâna la câmpie începând cu cursul pârâului Siriu Mare și până în localitatea Boldești Grădiștea.

Limita de vest, spre Judetul Dâmbovița pornește de la vârful Omu (2505 m) și urmează culmea de răsărit a Munților Bucegi, trecând pe la cabana Babele, apoi coboară pe sub Muntele Păduchiosu și spre culmea ce desparte localitatea Provița de râul Cricovul Dulce, pentru a ajunge în câmpie pâna la confluența Cricovului Dulce cu răul Ialomița.

Limita sudică a județului străbate câmpia pe direcția vest est și desparte Județul Prahova de Județul Ilfov, pentru ca mai apoi să urmeze cursul râurilor Ialomița și Prahova până la limita estică lângă comuna Boldești Gradiștea.

RELIEFUL din județul Prahova este foarte variat începând de la munți, dealuri și câmpii dispuse într-un vast amfiteatru. Mai mult decât atât se remarcă o proporționalitate a formelor de relief : 26,2% munți, 36,5% dealuri, 37,3% câmpii. Principalii munți din județ sunt: Munții Bucegi, Munții Gârbova (Baiului), Munții Grohotiș, Munții Ciucaș și Munții Tătaru.

 Ținutul dealurilor constituie o treaptă intermediară între munți și câmpie. Înalțimile acestor dealuri variează intre 800-900 m si 300-400 m. Printre dealurile mai importante amintim dealurile : Talei, Gurga, Sultanu-Teisu, Campinitei, Cosminele, Bughei, Priporului, Salcia, Ciortea, Istrita, Bucovelul si Tintea

 În partea de sud a județului se găsește câmpia cu o înăltime care variează între 70 – 200 metri. Amintim Câmpia înaltă a Cricovului Dulce, Câmpia Ploieștilor, Campia Vlasiei  și Câmpia Gherghiței. La formarea acestor câmpii au contribuit aluviunile aduse de apele Cricovului Sărat si ale Prahovei.

Din punct de vedere HIDROGRAFIC mai mult de trei sferturi din suprafața Județului Prahova, aparține de bazinul hidrografic al râului Prahova, bazin care este format din râurile : Doftana, Teleajen, Vărbilău și Cricovul Sarat.

Râul Prahova are o lungime de 183 km, dintre care primii 6 km aparțin Județului Brasov și ultimii 16 km aparțin Județului Ilfov. Izvorând de la Predeal, râul Prahova colectează afluenții din zona muntoasă: Azuga, Cerbu, Izvorul Dorului, trece prin defileul de la Posada, unde primește râuri mai mici din zona subcarpatică precum : Talea, Câmpinița și Doftana. În localitatea Bănești, râul Prahova primește al doilea afluent ca importanță și anume râul Doftana. În localitatea Florești apele Prahovei se îndreaptă spre 2 albii secundare: Leaotul și Iazul Morilor ce debușeaza în Cricovul Dulce. Mai departe în câmpia Gherghiței lânga Ploiesti primește cel mai important afluent Teleajenul precum si alt afluent mai mic Cricovul Sărat. Râul Prahova se varsă în râul Ialomița lângă localitatea Adâncata având la varsare un debit de 23.8 m / s, debit mai mare decât colectorul său, Ialomița.

Râul Doftana este afluentul pe care râul Prahova îl primește langă municipiul Câmpina și izvorăște din pasul Predeluș avand o lungime de 50 km, un bazin hidrografic de 418 kmp și un debit de 5.3 m / s la vărsare. Încă de la izvoare primește apele de pe versantul estic al Munților Gârbovei (Mușita, Prislop, Secaria, Florei) si apele din Munții Grohotișului (Valea Mare, Negrașul, Păltinoasa, Irmeneasa). La confluența cu râurile Păltinoasa și Secăria, apele Doftanei formeaza barajul Paltinu. Mai jos, Doftana străbate regiunea dealurilor subcarpatice pentru a se vărsa la Bănești în râul Prahova.

Cricovul Sărat drenează regiunea colinară de la est de Teleajen și de la sud de Dealurile Priporului. Are o lungime de 83 km și un bazin hidrografic cu suprafața de 654 kmp. Râul izvoraște de sub vârful Poiana Hoților din Județul Buzău, traversează depresiunea Sângerului, depresiunea Magurele (unde primește un afluent Lopatna) si ajunge în câmpia Gherghiței unde se varsă in râul Prahova în dreptul comunei Adâncata.

Râul Teleajen este principalul afluent al Prahovei și are o lungime de 119 km și un bazin hidrografic având suprafața de 1644 kmp. Râul izvorăște din Munții Ciucaș sub numele de pârâul Berii si Cheița. În regiunea de munte adună pâraiele din Munții Grohotiș și Tătaru. Între localitățile Măneciu Ungureni și Blejoi trece prin zona subcarpatică, curgând printr-o albie lata. Aici se găsește frumosul baraj și lac de acumulare de la Măneciu. După baraj primește afluenți importanți cum ar fi : Drajna, Bucovelul, Crasna și Vărbilăul, pentru ca la câmpie să primească un singur afluent și anume Dâmbul (al carui izvor se afla in localitatea Scorțeni). La vărsarea în Prahova la Moara Domneasca are un debit de 9.35 m / s.

Râul Provița curge paralel cu râul Prahova si se varsă în râul Cricovul Dulce. Valea Proviței este aproape paralelă cu Valea Prahovei. Provița izvorăște de sub plaiul Talea prin doua râulețe Valea Ocinei și Valea Târsei. Cele 2 râulețe se unesc la nord de localitatea Secături unde raul Provița va lua directia NV – SE. Ca afluenți primește în partea de munte pâraiele Ocina – Secături si Valea Lungă – Drăgăneasa. În localitatea Drăgăneasa, râul Provița intră în Subcarpații externi și curge spre localitatea Măgureni, unde se apropie de albia râului Prahova la mai puțin de 4 km. Pe teritoriul localitații Filipeștii de Pădure primește pârâurile Roșioara, Palanga si Cervenia. Lungimea cursului de apă pe teritoriul localității Filipeștii de Pădure este de 6 km. Provița cu partea sa inferioară se continuă din localitatea Magureni pana la varsare in râul Cricovul Dulce.

Alături de rețeaua de râuri descrise mai sus, amintim și o serie de LACURI situate în zona de câmpie si de deal. În acest sens amintim și cele 2 lacuri de acumulare mai importante : Măneciu și Paltinu. Alte lacuri : Balta Doamnei, Curcubeul, Saracineanca, Brebu, Peștelui si Bisericii (lânga municipiul Câmpina).

Barajul Paltinu este principala sursă de alimentare cu apă a Județului Prahova. Deasemenea apele sale sunt folosite la producerea energiei electrice și la irigatii. Acest baraj a fost dat in folosința la data de 17.04.1970. Forma barajului este de arc cu dubla curbura având înălțimea de 108 m și lungimea coronamentului de 460 m. Volumul lacului de acumulare este de 47 mil mc și are o suprafața de 197.5 hectare.

Construcția barajului Maneciu a fost facută de catre echipa condusă de inginerul Aristide Teodorescu în perioada 1977 – 1994. În anul 1980 pentru formarea lacului de acumulare locuitorii din satul Plaiețu au fost relocați, satul dispărînd sub apele lacului.

Barajul Măneciu are o înălţime de 75 de metri şi o lungime a coronamentului de 750 de metri. Lacul de acumulare format în urma ridicării barajului are un volum de 60 de milioane mc şi o suprafaţă de 192 ha. Apele lacului de alimentare sunt utilizate pentru producerea de energie electrică in hidrocentralele de la Măneciu, Izvoarele şi Văleni de Munte, precum și pentru irigații și alimentare cu apă a localitaților limitrofe.

La rețeaua hidrografică se adaugă lacurile sărate formate în încăperile vechii Ocne de sare de la Slanic Prahova : Baia Baciului, Baia Verde, Baia Rosie, cât și lacul sărat de la Telega. Conținutul bogat în săruri și nămoluri fac ca aceste lacuri să fie folosite cu success în balneoterapie.

În orașul Băicoi in zona Țintea există un lac cu nămol sapropelic foloosit pentru tratament (singurul lac de acest gen din Europa), locul fiind cunoscut sub numele de Stațiunea balneo climaterică Valea Stelii. De precizat că în zona dealurilor subcarpatice din Prahova se găsesc și alte lacuri atestate care ar putea fi folosite pentru tratament, ele fiind cunoscute doar de către localnici. Stațiuni balneoclimaterice se găsesc în localitațile : Poiana Câmina, Breaza și Slănic

Din punct de vedere al RESURSELOR SUBSOLULUI, principalele bogății subterane ale județului sunt petrolul și gazele naturale. Acest lucru a făcut ca municipiul Ploiești sa devina principalul oraș din țara în care s-a concetrat industria petrolieră. Întoarcerea armelor împotriva germanilor la 23 august 1944, a facut ca al doilea razboi mondial să se scurteze cu circa 6 luni, deoarece germanii au pierdut principala sursa de venit, petrolul. În anii celui de-al doilea razboi mondial Valea Prahovei a avut cea mai mare dezvoltare petrolieră din țară astfel că în anul 1940 Schela Țintea – Liliești din orașul Băicoi, deținea locul I pe țară ca producție de petrol, furnizând 1 / 4 din producția de petrol pe țară.

Zăcamintele de hidrocarburi se găsesc în 5 regiuni:

• Copăceni – Gura Vitioarei ;
• Apostolache – Măgurele ;
• Filipești de Pădure – Florești – Băicoi – Țintea ;
• Podenii Vechi – Bălțești ;
• Zona Urlați – Ceptura.

Alt zăcământ important este cărbunele inferior (lignitul) care se extrăgea in mina de la Saliștea Dealului lânga Filipești de Pădure precum și în mina de la Ceptura.

 Sarea atât de necesară alimentației cât și industriei este o altă bogăție a subsolului prezentă în cantitate foarte mare în Județul Prahova. Exploatarea sării in județ a început în secolul XVII în masivul de sare din orașul Slănic Prahova. Aici se gasește și Salina Slănic Prahova.

În strânsă legătură cu masivele de sare sunt și izvoarele sărate care sunt utilizate ca tratament în stațiunile balneoclimaterice de la Breaza, Poiana Câmpina, Telega și Băicoi.

Pe teritoriul județului Prahova se găsesc câteva REZERVAȚII NATURALE de importanța națională și europeană. Aceste rezervații sunt grupate în rețeaua de arii protejate Natura 2000. În cadrul Natura 2000 se propune ca să se asigure conservarea celor mai importante habitate naturale europene și în același timp salvarea speciilor de plante și animale aflate pe cale de dispariție. În regiunea SUD MUNTENIA din care face parte și județul Prahova se găsesc un numar de 39 de situri de importantă comunitară (SCI). O parte din aceste rezervații se întind și pe teritoriul județelor limitrofe.

Conform( http://biodiversitate.mmediu.ro/romanian-biodiversity/despre-arii-protejate/arpm/arpm-pitesti/situri-de-importanta-comunitara-1) în județul Prahova găsim :

·         ROSCI0013 Bucegi –  Suprafața totala=38787 ha

·         ROSCI0038 Ciucaş – Suprafața totala=21864 ha

·         ROSCI0096 Lacul Bâlbâitoarea – Suprafața totala= 3 ha – Loc. Starchiojd

·         ROSCI0153 Pădurea Glodeasa – Suprafața totala=544 ha – Valea Doftanei

·         ROSCI0164 Pădurea Plopeni –  Suprafața totala= 91 ha

·         ROSCI0224 Scroviştea –  Suprafața totala=3391 ha

·         ROSCI0235 Stânca Tohani –  Suprafața totala= 50 ha

·         ROSCI0283 Cheile Doftanei – Suprafața totala=2613 ha

·         ROSCI0290 Coridorul Ialomiţei –  Suprafața totala=26727 ha

CĂILE DE COMUNICAȚIE ȘI TRANSPORTURILE se caracterizează printr-o densitate mare a rețelei rutiere și feroviare. Astfel din punct de vedere al rețelei feroviare, municipiul Ploiești este unul din cele mai importante noduri feroviare din țara noastră. Prin Ploiești trec :

• Magistrala CFR 300 : București – Ploiești – Predeal – Brașov – Sighișoara – Teiuș – Cluj Napoca – Oradea
• Magistrala CFR 500 : București – Ploiești – Buzău – Focșani – Mărăsești – Bacău – Suceava – Iași
• Magistrala CFR … – Bucuresti – Ploiesti – Buzau – Faurei – Ianca – Braila – Galati
• Magistrala CFR 701 : Ploiești – Urziceni – Slobozia – Țăndărei
• Magistrala TFC 302 : Ploiești – Târgoviște
• Magistrala TFC 304 : Ploiești – Măneciu
• Magistrala TFC 306 : Ploiești – Slănic

Reteaua feroviara cuprinde 162 km cale ferata dintre care 112 km sunt electrificati

Între anii 1846 – 1866 se construiește șoseua Predeal – Ploiești – București, cunoscută sub numele de DN1 sau E60, care străbate județul Prahova de la sud la nord prin partea vestică. Alături de acest drum național prin Prahova mai trec și alte doua drumuri naționale :

• DN1A Ploiești – Văleni de Munte – Măneciu – Cheia – Săcele – Brasov si
• DN1B Ploiesti – Buzau – Focsani – Bacau.
• DN1D Albesti Paleologu – Urziceni
• DN71 Sinaia – Moroieni – Targoviste
• DN72 Ploiesti – Targoviste

Alături de aceste artere naționale și europene se găsesc numeroase drumuri județene și comunale aflate într-o stare destul de buna care ne vor permite să ne plimbam prin locurile frumoase din județ.

Autostrada A3 este o parte din Autostrada Bucuresti Brasov care se va lega cu Autostrada Transilvania în asa fel ca să se realizeze legatura cu Ungararia si vestul europei pe ruta Brasov – Cluj Napoca – Bors. Pe teitoriul judetului autostarda cuprinde 30 km de drum.

Reteaua rutiera cuprinde 2192 km din care 591 km drumuri modernizate si 41 km autostrada.

Muntii Bucegi sunt strabatuti de drumul județean DJ713 transformat în Soseaua Transbucegi. Înălțimea maximă a șoselei este de 1925 m și are o lungime de 20 km. Din acești 20 km sunt asfaltați numai 17 km, restul de 3 km rămași pâna la cabana Babele fiind situați într-o zonă protejată, unde accesul autovehiculelor este interzis. De la terminarea asfaltului se lasă mașina si se merge pe jos spre cabana Babele. Drumul este îngust pe unele porțiuni încât nu pot încăpea 2 autocare unul pe lângă altul. Pe unele porțiuni nu au fost montați parapetii de protecție. Drumul este închis circulației publice, așadar accesul se face pe răspunderea dumneavoastră.

Această șosea unește orasul Sinaia cu cabana Peștera și cabana Babele, fiind împarțită între două județe Prahova și Dâmbovița (mai mult ultimul). Pornind de la cabana Cuibu Dorului drumul merge spre platoul Bucegilor trecând pe lîngă Cabana Dichiu și merge pana aproape de cabana Peștera.

Acces : Accesul se face din drumul național DN71 Sinaia – Târgoviște mergând spre Cabana Cuibu Dorului de unde începe șoseaua

Există un proiect de asfaltare a drumului județean DJ102I Câmpina – Sacele care să tranziteze Muntii Baiului și să fie o alternative la DN1A, șosea ce va fi numită Transbaiul. Această șosea pornește din comuna Valea Doftanei, traversează munții Baiului (de unde și numele) și este deocamdata un drum neasfaltat care este accesibil doar mașinilor de teren. Drumul este paralel cu Valea Prahovei și are o lungime de 40 km. Altitudinea maxima atinsa de șosea este de 1800 m.

P.S. Prezentarea de ansamblu a judetului a avut ca sursa principala lucrarea  PRAHOVA – Monografie, Ed. Sport – Turism, Bucuresti 1981