Publicat de: peregrinprinlume | Mai 2, 2015

JUDETUL PRAHOVA

1. Cu o populatie de 762886 locuitori conform recensamantului din 20.11.2011 Judetul Pahova ocupa locul 3 intre judetele din tara dupa Municipiul Bucuresti si Judetul IasiSuprafata judetului este de 4694 km patrati.

Judetul Prahova face parte din Regiunea de dezvoltare 3 Sud Muntenia impreuna cu judetele: Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita si Teleorman. Din punct de vedere administrativ, Judetul Prahova are 104 localitati fiind judetul cu cele mai multe localitati urbane din tara. Astfel judetul are 2 municipii: Ploiesti – resedinta de judet si Campina, 12 orase si 90 de comune.

harta-judetului-prahova

Harta de lahttp://www.adrmuntenia.ro/s34/harta-judetului-prahova/

Judetul Prahova este strabatut de meridianul de 26 grade longitudine estica, care trece prin Valea Teleajanului, localitatile Ploiesti si  Maneciu Ungureni si se interscteaza cu paralela de 45 grade in localitatea Blejoi. Teritoriul judetului are aproximativ forma unui patrulater, cu laturile paralele si egale doua cu cate doua. Lungimea este de 90 km si latimea de 56 km.

La nord judetul Prahova se invecineaza cu Judetul Brasov. Linia de nord a judetului incepe de la Vf Omul (2505 m), trece prin Varful Diham, travereseaza Valea Prahovei si Paraul Azuga, ajunge la Vf Paltinul (1900 m) din Muntii Garbovei si coboara in Pasul Predelus (1298 m). Limita de nord continua prin Muntii Grohotis  strabatand creasta Muntelui Ciucas si coborand in Muntii Tataru.

DSCF8749

…vedere spre Vf Omu si Coltii Morarului dinspre cabana Diham.

La est judetul Prahova se invecineaza cu Judetul Buzau si limita sa estica strabate toate formele de relief pana la campie incepand de la cursul paraului Siriu Mare pana la localitatea Boldesti Gradistea.

Limita de vest, spre Judetul Dambovita porneste de la Vf Omu (2505 m) si urmeaza culmea de rasarit a Masivului Bucegi, trece pe la Cabana Babele, coboara pe sub Muntele Paduchiosul si apoi spre culmea ce desparte localitatea Provita de raul Cricovul Dulce, ajungand in campie pana la confluenta Cricovului Dulce cu raul Ialomita.

Limita sudica a judetului strabate campia pe directia vest est si desparte Judetul Prahova de Judetul Ilfov, pentru ca mai apoi sa urmeze cursul raurilor Ialomita si Prahova pana la limita estica langa Comuna Boldesti Gradistea.

2. Relieful in judetul Prahova este foarte variat variind de la munti, dealuri si campii dispuse intr-un vast amfiteatru. Mai mult decat atat se remarca o proportionalitate a formelor de relief : 26,2% munti, 36,5% dealuri, 37,3% campii. Principalii munti din judet sunt: Muntii Bucegi, Muntii Garbova, Muntii Grohotis, Muntii Ciucas si Muntii Tataru.

3. Din punct de vedere hidrografic mai mult de 3/4 din suprafata judetului Prahova, apartine de bazinul hidrografic al raului Prahova, bazin care contine si raurile: Doftana, Teleajanul, Varbilaul si Cricovul Sarat.

Raul Prahova are o lungime de 183 km, din care primii 6 km si ultimii 16 km apartin judetelor Brasov, respectiv Ilfov.  Izvorand de la Predeal , Prahova colecteaza afluentii din zona muntoasa: Azuga, Valea Cerbului, Izvorul Dorului, apoi trece prin defileul de la Posada, unde primeste rauri mai mici din zona subcarpatica : Talea, Campinita, Doftana. Ajungand la campie nu mai primeste ca afluent decat Teleajanul inainte de varsarea in raul Ialomita.

In localitatea Banesti, raul Prahova primeste al doilea afluent ca importanta si anume raul Doftana. In localitatea Floresti apele Prahovei se indreapta spre 2 albii secundare: Leaotul si Iazul Morilor ce debuseaza in Cricovul Dulce. In Campia Gherghitei langa Ploiesti primeste cel mai important afluent Teleajanul si raul Cricovul Sarat. Raul Prahova se varsa in raul ialomita langa localitatea Adancata  si are la varsare un debit de 23.8 m / s mai mare decat colectorul sau, Ialomita.

Raul Doftana, afluent pe care raul Prahova il primeste langa Municipiul Campina izvoraste din pasul Predelus si are o lungime de 50 km, un bazin de 418 kmp si un debit de 5.3 m / s la varsare. Inca de la izvoare primeste apele de pe versantul estic al Muntilor Garbovei (Musita, Prislop, Secaria) si apele din Muntii Grohotisului (Valea Mare, Negrasul, Paltinoasa). La confluenta cu raurile Paltinoasa si Secaria, apele Doftanei formeaza barajul Paltinu.

loc campare paltinu

Barajul Paltinu este principala sursa de alimentare cu apa a judetului Prahova si foloseste pentru alimentarea cu apa a oraselor Baicoi, Campina si imprejurimi. Deasemenea apele sale sunt folosite la producerea energiei electrice si irigatii. Acest baraj a fost dat in folosinta la data de 17.04.1970. Forma barajului este de arc cu dubla curbura cu inaltimea de 108 m si lungimea coronamentului de 460 m. Volumul lacului de acumulare este de 47 mil mc si are o suprafata de 197.5 hectare.

Valea Doftanei este o zona frumoasa si linistita unde poti sa alegi sa petreci concediul. Mai multe detalii intr-un articol viitor unde va fi prezentata in detaliu.

Raul Teleajan este principalul afluent al raului Prahova si are o lungime de 119 km cu un bazin hidrografic cu suprafata de 1644 kmp. Raul izvoraste din Muntii Ciucas sub numele de Paraul Berii si Cheita. In regiunea de munte aduna paraiele din Muntii Grohotis si Tataru. Intre localitatile Maneciu Ungureni si Blejoi trece prin zona subcarpatica, curgand printr-o albie lata. Aici se gaseste si frumosul baraj de la Maneciu. In aceasta zona primeste afluenti imporatnti cum ar fi: Drajna, Bucovelul, Crasna si Varbilaul, pentru ca in campie sa primeasca un singur afluent Dambul (al carui izvor se afla in localitatea Scorteni). La varsarea in Prahova in Localitatea Moara Domneasca are un debit de 9.35 m / s.

Constructia barajului Maneciu a inceput in anul 1977 de catre inginerul Aristide Teodorescu si a fost terminat in 1994. In anul 1980 pentru formarea lacului de acumulare locuitorii din satul Plaietu au fost relocati, satul disparand cu totul sub apele lacului. Barajul Măneciu are o înălţime de 75 de metri şi o lungime a coronamentului de 750 de metri. Lacul de acumulare format în urma ridicării barajului are un volum de 60 de milioane mc şi o suprafaţă de 192 ha. Apele lacului de alimentare sunt utilizate pentru producerea de energie electrica in hidrocentralele: Măneciu, Izvoarele şi Vălenii de Munte, precum si pentru irigare si alimentare cu apa a localitatilor limitrofe.

maneciu

Valea Teleajanului este o zona turistica foarte dezvoltata mai ales pe tronsonul de drum national DN1A Valeni de Munte – Cheia. Aici se pot alege trasee montane in Muntii Ciucas si la Muntele Rosu, se poate vizita statia de translatie Cheia si manastirile prahovene: Crasna, Suzana si Cheia (dar despre aceste obiective vom discuta separat)

Raul Provita un alt rau din judet curge paralel cu Raul Prahova, si se varsa in raul Cricovul Dulce. Valea Provitei este aproape paralela cu Valea Prahovei. Raul Provita izvoraste de sub plaiul Talea prin doua raulete Valea Ocina si Valea Tarsei. Ele conflueaza la nord de localitatea Secaturi unde raul ia directia NV – SE. Ca afluenti primeste in partea de munte paraiele Ocina – Secaturi si Valea Lunga – Draganeasa.

In localitatea Draganeasa, raul Provita intra in Subcarpatii externi si curge spre localitatea Magureni, unde se apropie de albia raului Prahova la mai putin de 4 km. Pe teritoriul localitatii Filipestii de Padure primeste paraurile Rosioara, Palanga si Cervenia. Lungimea cursului de apa pe teritoriul localitatii Filipestii de Padure este de 6 km.

Alaturi de rauri, aici se gasesc si multe lacuri: Balta Doamnei, Curcubeul, Saracineanca. In zona subcarpatilor gasim Lacul Brebu, Lacul bisericii (langa Campina). La acestea se mai adauga lacurile sarate formate in incaperile vechii Ocne de la Slanic: Baia Baciului, Baia verde, Baia rosie, cat si lacurile sarate de la Telega. Continutul bogat in saruri si namoluri fac ca aceste lacuri sa fie folosite in balneoterapie.

lacul brebu

4. Din punct de vedere al resurselor subsolului, principalele bogatii subterane ale judetului sunt petrolul si gazele naturale.

Acest lucru a facut ca Municipiul Ploiesti sa devina principalul oras din tara in care s-a concetrat industria petroliera. In anii celui de-al doilea razboi mondial Valea Prahovei a avut cea mai mare dezvoltare petroliera din tara astfel ca in anul 1940 Schela Tintea – Liliesti din orasul Baicoi, detinea locul I pe tara ca productie de petrol, furnizand 1 / 4 din productia de petrol pe tara.

Zacamintele de hidrocarburi se gasesc in 5 regiuni: Copaceni – Gura Vitioarei ; Apostolache – Magurele ; Filipesti de Padure – Floresti – Baicoi – Tintea ; Podenii Vechi si Baltesti precum si in zona Urlati – Ceptura.

Alt zacamant important este carbunele inferior (ligniul) care se extragea in mina de la Salistea Dealului langa Filipesti de Padure.si in mina de la Ceptura.

Sarea atat de necesara in alimentatie cat si in industrie este o alta bogatie a subsolului prezenta in Judetul Prahova. Exploatarea sarii in judet a inceput in secolul XVII in masivul de sare din Orasul Slanic. Aici se gaseste astazi si este vizitabila Salina Slanic Prahova. In stransa legatura cu masivele de sare sunt si izvoarele sarate care sunt utilizate ca tratament in statiunile balneoclimaterice de la Breaza, Poiana Campina, Telega si Baicoi.

5. Din punct de vedere istoric, judetul Prahova atesta din cele mai vechi timpuri (inca din paleolitic) o continuitate de viata si civilizatie. Judetul s-a dezvoltat foarte mult inca din timpul daco -getilor.

In secolul  III i. Hr. apar cetatile dacice din localitatile Tinosu, Coada Izvorului, Slanic si Gura Vitioarei. Din vremea regelui dac Dromichaites s-a descoperit  coiful de aur de la Cotofenesti, iar din timpul regelui Burebista, tezaurul dacic de la Coada Malului. Tinutul Prahovei se afla in centrul statului centralizat si independent din timpul regelui Burebista.  In anul 1980 se descopera la Budureasca imaginea stindardului dacic pe o ceasca de lut. Aceasta este prima si cea mai veche imagine a stindardului dacic: balaurul cu cap de lup si coada penata. In anul 81 d. Hr  in vremea imparatului roman Domitian, cetatea dacica de la Tinosu este cucerita, iar celelate cetati dacice din zona Prahovei rezistana pana in anul 101 – 102 d. Hr (primul razboi dacic).

Viata oamenilor din judet a continuat si dupa cucerirea romana, stapanirea bizantina si rezistand si valurilor de popoare migratoare din care amintim :  pecenegii (sec X-XI), cumanii (sec XI -XIII) si tatarii.

Comertul s-a dezvoltat foarte mult mai ales in jurul anului 1400 cand negustorii brasoveni in drumul lor spre Dunare treceau prin orasele targ Gherghita si Targsor. Negustorii din aceste cetati ocupau primele locuri din tara in privinta schimbului de marfuri cu negustorii din Translivania.

Pe meleagurile prahovene se gaseau doua judete : Prahova si Saac (acesta fiind populat cu numerosi romani veniti din Transilvania in urma persecutiilor si a carui capitala era in localitatea Bucov).

In anul 1456 in localitatea Targsor, domnitorul Vlad Tepes il infrange pe domnitorul Vladislav al II lea si urca pe tronul Tarii Romanesti.

In anul 1473 la Gherghita, domnitorul Stefan cel Mare il infrange pe Radu cel Frumos (vasal al turcilor).

In secolul XV si XVI Targsorul este folosit ca resedinta domneasaca de catre domnitorul Neagoe Basarab.

In anul 1526 la Targsor, se incheie pacea intre domnitorii Stefanita Voda si Radu de la Afumati.

In noiembrie 1552 in localitatea Manesti, domnitorul Mircea Ciobanu este infrant de boierii pribegiti in Translivania.

Evenimente istorice bogate au loc in timpul domniei lui Mihai Viteazul, nascut in Orasul de Floci.

In anul 1596 armata tatara in numar de 30000 oamenii care pradase mare parte din Tara Romaneasca popseste la Cetatea Gherghitei unde este zdrobita de catre armata domnitorului Mihai Viteazul.

mihai viteazul

In anul 1597 domnitorul Mihai Viteazul atesteaza documentar orasul Baicoi si primeste la schimb teritoriul orasului Ploiesti, acesta din urma devenind oras domensc. In anul 1599 domnitorul Mihai viteazul strange la Ploiesti aramata cu care va porni sa unifice Tarile Romane. Moartea domnitorului a facut ca planurile sale cu orasul Ploiesti, unde vroia sa ridice un palat, s-au naruit.

Urmasul domnitorului Mihai Viteazul, domnitorul Radu Serban obtine la Teisani in anul 1602 o mare victorie impotriva unei armate de tatari. Aici va avea si duelul intre cumnatul hanului tatar si boierul Stroe Buzescu, soldat cu moartea hanului.

Domnitorii Matei Basarab (care construieste Curtea domneasca de la Brebu, azi monument istoric) si Constantin Brancoveanu au puternice legaturi cu Prahova.

In a doua jumatate a secolului XVII  familia Cantacuzinilor are legaturi stranse cu judetul Prahova. Numeroasa familie a Cantacuzinilor isi are originea in indepartata istorie a Imperiului Bizantin pe la anul 1094. Dupa caderea Constantinopolului neamul Cantacuzinilor se risipeste in tara noastra si in Europa. In timpul Imperiului Bizantin, in secolul XIV doi membri ai familiei Cantacuzino tata si fiu, Ioan si Matei aveau sa ocupe tronul Imperiului. Chiar si dupa cucerirea otomana a Bizantului in anul 1453, neamul Cantacuzinilor a continuat sa aiba parte de privilegii din partea Inaltei Porti.

Mihail Cantacuzino – poreclit de turci „fiul Satanei”ajunge camaras al sultanului. Datorita averii mari pe care o detinea, Mihail Cantacuzino atrage invidia sultanului care il omoara si ii confisca averea. In urma persecutiilor sultanului impotriva familiei lui Mihai, unul dintre fiii sai si anume Andronic Cantacuzino ajungea in 1593 in Tara Romaneasca. Prima actiune a sa in Tara Romaneasca este sa il sprijineasca in 1593 cu bani si influenta pe domnitorul Mihai Viteazul ca sa devina domn.  In schimbul ajutorului domnitorul Mihai Viteazul il face vistiernic.  Andronic Cantacuzino a avut 9 copii (6 baieti si 3 fete), dintre care 2 baieti Toma si Iordache trec in Moldova, formand ramura domneasaca a Cantacuzinilor in Moldova.

In Tara Romaneasca se impune un alt fiu al lui Andronic si anume postelnicul Constantin Cantacuzino. In urma casatoriei cu Elina fata fostului domnitor Radu Serban reuseste sa intre in familia domneasac a Basarabilor, lucru ce va face ca unul din fiii sai sa devina mai tarziu domn al Tarii Romanesti fiind vorba de domnitorul Serban Cantacuzino (1679 – 1716) si nepotul postelnicului, Stefan Cantacuzino (1714 – 1716). Afara de inrudirea cu neamul domnesc al Basarabilor  primeste ca zestre  o avere uriasa alacatuita din 40 de mosii. Dintre acestea amintim pe cele din Prahova : Magureni, Draganesti, Filipesti de Padure,  Filipesti de Targ si Margineni, precum si la Floresti si Calinesti, Breaza, Secaria, Poiana, Comarnic.

In urma unei intrigi tesute de cuscrul sau, Stroe Leurdeanul, domnitoul Grigore Ghica il aresteaza pe postelnic ducandu – l la manastirea Snagov unde va fi spanzurat la 20 decembrie 1663. In urma Postelnicului au ramas 11 copii ( sase fii si cinci fete). Una din fete va deveni mai tarziu mama domnitorului Constantin Bramcoveanu. Cei 6 fii au fost :  Serban Cantacuzino – domnitor intre 1679 – 1688, vornicul Draghici, spatarul Mihail, aga Matei, spatarul Iordache si Stolnicul Constantin Cantacuzino (autorul unei istorii a Tarii Romanesti si a primei harti a  Tarii Romanesti, tatal domnitorului de mai tarziu Serban Cantacuzino (1714 -1716).

Stolnicul Constantin Cantacuzino (1650 – 1715) a jucat un rol insemnat in istoria Tarii Romanesti in timpul domniei lui Matei Basarab. Stolnicul , om de cultura, cu studii la Constantinopol si Padova, diplomat, istoric si geograf a scris „Istoria Tarii Romanesti dintru inceput” si a realizat prima harta a Tarii Romanesti tiparita in anul 1700 la Padova (Italia). Aceste lucrari cat si biblioteca lasata la Margineni l-a facut sa fie pus pe aceeasi treapta cu Dimitrie Cantemir, cel mai cult print al trecutului nostru.

In timpul Revolutiei de la 1821 condusa de Tudor Vladimirescu, locuitorii Prahovei l-au sprijinit  in lupta. In anul 1813, Tudor Vladimirescu era numit capitan de panduri pentru paza judetelor Prahova si Saac.

La 1 ianuarie 1845 judetul Saac avea sa fie incorporat judetului Prahova, si va avea un rol foarte important in Revolutia de la 1848. Conducatorul revolutiei Nicolae Balcescu a ales Ocna de Sare de la Telega ca unul din punctele de pornire al rascoalei, datorita numarului mare de ocnasi.  Sufletul revolutiei in Prahova va fi pictorul Ion D Negulici, numit de guvernul provizoriu la 13 iunie 1848 ca prefect al judetului.

Populatia judetului Prahova a sprijinit cu tot sufletul Unirea Principatelor Romane si alegerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Unirea Principatelor aduce si unirea armatelor Tarii Romanesti si Moldovei, unire care are loc in vara anului 1859 in Localitatea Floresti.

La 8 august 1870 la Ploiesti are loc infiintarea „Republicii de la Ploiesti” de catre Alexandru Candiano Popescu, miscare populara care a avut ca scop inlaturarea domnitorului Carol I. Republica de la Ploiesti  a fost infranta rapid, iar conducatorii revoltei au fost achitati in acelasi an.

Intre lunile mai – iunie ale anului 1877 la Ploiesti are loc unificarea trupelor rusesti, cu armata romana si voluntarii bulgari in lupta impotriva turcilor in timpul Razboiului de Indepndenta, orasul Ploiesti devenind dupa spusele istoricului Nicolae Iorga in oras de imporatanta mondiala.

Un aport deosebit la apararea teritoriilor tarii in timpul primului razboi mondial, l-au avut ostasii si locuitorii din judet. Un exemplu graitor este cel al ofiterilor din Regimentul 32 Dorobanti, Mircea care au luptat in timpul bataliilor de la Marasti, Marasesti si Oituz. Intre anii 1917 – 1918, cand Valea Prahovei a fost ocupata de nemti, acestia au luat ca prada de razboi peste 1150000 tone produse petroliere.

In timpul celui de-al doilea razboi mondial, dupa intoarcerea armelor impotriva germanilor pe Valea Prahovei s-au capturat peste 9000 de prizonieri germani, 150 de ofiteri si 1150 de subofiteri. Astfel prin lupta oamneilor din judet s-a reusit alungarea trupelor de ocupatie eliberand calea Bucuresti – Ploiesti – brasov pentru inainyarea armatei romane spre Transilvania. Pentru Germania, pierderea bogatiilor de pe Valea Prahovei a insemnat cea mai grea lovitura.

6. Zonele turistice in judetul Prahova se observa ca s-au dezvoltat in jurul vailor principalelor rauri care il parcurg si anume: Valea Prahovei, Valea Teleajanului, Valea Doftanei, Valea Slanic, Valea Provitei si Valea Cricovului Sarat. Din acest punct de vedere abordarea obiectivelor turistice o voi face dupa acest criteriu. Si aceasta pentru ca dumneavoastra sa aveti o prezentare de ansamblu a zonelor turistice si sa decideti unde si cat timp sa pereceti in zona.

In cadrul judetului se poate practica: turismul balnear, turismul religios, turismul montan, turismul istoric, turismul de aventura si agroturismul

La nivelul judetului, Consiliul Judetean Prahova a incercat sa dezvolte turismul si pe alte laturi alcatuind trasee tematice numite „Drumuri”, cum ar fi : Drumul Vinului, Drumul Fructelor si Drumul Voievozilor.

In acest sens am adaugat si eu Drumul Manastirilor.

P.S. Prezentarea de ansamblu a judetului a avut ca sursa principala lucrarea  PRAHOVA – Monografie, Ed. Sport – Turism, Bucuresti 1981

Zonele turistice si relieful vor fi prezentate detailiat in articolele urmatoare. La fel si pozele vor fi mult mai multe.

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: