Publicat de: peregrinprinlume | ianuarie 30, 2018

Spre cabana Padina prin Valea Ialomitei

In acest weekend am refacut in sens invers traseul din primavara prin  muntii Bucegi in compania prietenilor din gasca IM Energy. De data aceasta traseul a fost facut prin zapada abundenta cazuta zilele trecute. A fost un test de anduranta pentru mine dar l-am trecut cu brio. Traseul urmat a fost : Busteni – Babele – cabana Padina – cabana Bolboci – 7 izvoare – Sinaia, trecand in revista : Rezervatia de conifere Beldie, Traseul „cimitirul elefantilor, Pestera Ialomitei si Schitul Pestera, Cheile Ialomitei si Cascadele Doamnele.

 

In articolul mentionat am dat cateva detalii despre asezarea geografica a acestor munti, iar acum vom aminti cativa pioneri ai calatoriilor in acesti munti fascinanti ai Romaniei, in acelasi timp cu descrierea obiectivelor de pe traseu. Ca si in articolul despre Piatra Craiului sursa de inspiratie pentru prezentarea istoriei traversarii acestor munti este cartea : „Pe crestele Carpatilor, Niculae Baticu, Radu Titeica, Ed. Sport Turism, Bucuresti, 1984.”

Această prezentare necesită JavaScript.

Desi muntii Bucegi au fost strabatuti si locuiti din cele mai vechi timpuri, primii calatori despre care exista mentiuni sunt naturalistii Joanne Fridvaldszky si Johann Ehrenreich Fichtel (1767). In anul 1785 botanistul Lerchenfeld trece in revista ierburile prezente in masivul Bucegi si face o descriere a vechei capele din gura Pesterii Ialomitei. In Anuarul SKV (Asociatia Carpatina Transilvana infiinatata la Sibiu in anul 1880) din 1895 se vorbeste despre un grup de 40 de persoane condus de Andreas Deak, castelanul Branului, grup care a poposit la schitul Ialomitei, au urcat la varful Omul si au coborat in Bran prin valea Gaura.  Prima calatorie consemnata spre Bucegi pornind din Sinaia este calatoria cunoscutului profesor francez J.A Vaillant intre 26-29 iulie 1839 calatorie descrisa in cartea sa”La Romanie”.

In ascensiunea pe Bucegi a urmat : grupul alcatuit din Radu Golescu, Al. Kretzulescu si Alexandru Golescu in 1842, carora li se alatura Cezar Boliac si Nicolae Balcescu ; grupul celor 3 pictori Nicolae Grigorescu, Alfred Bernath si Dimitrie Grecescu care au lasat tablouri ale plimbarii lor.

SCHITUL PESTERA

Istoria acestui schit este descrisa in imaginea de mai jos, schit care a gost construit la intrarea in Pestera Ialomitei.

Alte poze cu vechiul schit.

…fotocopia preluata din : „Pe crestele Carpatilor, Niculae Baticu, Radu Titeica, Ed. Sport Turism, Bucuresti, 1984.”

…Imagini preluate de la intrarea in pestera.

In anul 1870 poetul si jurnalistul Cezar Boliac intreprinde o expeditie de explorare a pesterii Ialomitei care a durut 4 zile. Pana in anul 1870 toti cercetatorii pesterii au vizitat numai partea din fata numita grota Mihnea Voda ( se pare ca in anul 1510 domnitorul Mihnea Voda cel Rau s-a adapostit in aceasta pestera in pribegia sa spre Transilvania). De la grota era un tunel ingust care nu fusese explorat si care facea legatura intre grota si restul incaperilor. Cu ajutorul calugarilor de la schit si al oamenilor veniti cu el, Cezar Boliac reuseste dupa 7 ore sa sape si sa largeasca galeria de acces marind intrarea si ajungand si la celelalte incaperi.  Planul lui Cezar Boliac era „saparea unui sant de la gura pesterii pana la stramtoare si apoi a trage afara cu sapele tot potmolul de pietris de stanca, gramadit pe dinauntru… si astfel, dand drumul apei si deschizand din jos gura, sa se largeasca intrarea.”

Această prezentare necesită JavaScript.

Marele botanist doctorul Dimitrie Brandza (1846 – 1895) impreuna cu Dimitrie Sturdza si cu Spiru Haret au vizitat PESTERA IALOMITEI in anul 1887. Alte persoane cunoscute care au lasat descrieri ale drumetiilor in Bucegi sunt : N.D. Popescu ; Nestor Urechia ; arhimanditul Gherman – staretul manastirii Sinaia ; Ioan Turcu din Zarnesti autor al lucrarii „Excursiuni pe muntii tarei Barsei si ai Fagarasului, Brasov, 1896” ; Mihail Sadoveanu.

…fotocopie preluata din „Valea Prahovei, Ghid Costin Stefanescu, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1968”

Această prezentare necesită JavaScript.

Astazi pestera se poate vizita in conditii optime de siguranta traseul amenajat fiind luminat oermanent si avand scari sokide de acces.

Primele cercetari speologice sunt efetuate de  speologii Mihai Serban si Iosif Viehmann in anul 1953 cand se executa si cartografierea pesterii. Pentru detalii accesati lik-ul de unde este preluata si Harta Pesterii Ialomitei  https://sites.google.com/site/romanianatura54/home/carpatii-meridionali/bucegi/pestera-ialomitei-muntii-bucegi-detine-un-record-speologic-istoric

Cel mai vechi adapost din Bucegi care a avut si rol turistic a fost cel oferit de chiliile schitului de la Pestera Ialomitei construit in anii 1508-1509. In anul 1905 staretul schitului Pestera, Ieronim, a construit un rand de case, pentru ca intre anii 1924-1926, 1929 s-au mai construit de catre calugari  alte camere puse la dispozitia excursionistilor.

Această prezentare necesită JavaScript.

Hotel Pestera –1610 m altitudine

Capacitate: 97 locuri în 6 garsoniere, 38 camere duble, 5 triple (dotate cu tv cu recepție prin satelit, radio, telefon, minibar).
Condiții: curent electric, apă curentă, restaurant, disco-bar, piscină, saună, sală de forță.
Așezare: Valea Ialomiței în apropierea mânăstirii Peștera Ialomiței.
Acces: Accesul auto este din drumul național DN71 Sinaia-Târgoviște prin Moroeni, pe Dj 714 spre Peștera (34 Km din drumul național) sau, pe drumul asfaltat Dj 713 spre Cabana Cuibul Dorului, Cabana Dichiu, Peștera (25 Km din drumul național).
Contact: telefon 0372733321;

In Poiana Padina, Serghie Popescu, fiul lui Ion Popa Nicolae din comuna Pietrosita construieste in anul 1928 o casa cu 4 camere pentru familia sa. Datorita numarului mare de turisti  ce l-au rugat sa transforme casa in cabana turistica, aceasta a fost extinsa astfel ca in 1934 mai construieste o anexa cu dormitoare. In anul 1956  se construieste actuala cabana.

Cabana Padina – 1509 m alt.
Capacitate: 130 locuri vara, 60 de locuri iarna.
Condiții: curent electric, apă curentă, restaurant.
Așezare: în Valea Ialomiței, Poiana Padina Strungii de sub muntele Colții Strungii.
Acces: pe timpul verii pe drumul forestier ce urcă de la Moroieni, pe timpul iernii acesta este impracticabil și se poate ajunge cu telecabina din Bușteni până la Babele și de acolo pe traseu.
Telefon : 0788207553 0729079757 si 0729469697.

…fotocopie preluata din : „Pe crestele Carpatilor, Niculae Baticu, Radu Titeica, Ed. Sport Turism, Bucuresti, 1984.”

…Cabana Padina – fotocopie preluata din „Valea Prahovei, Ghid Costin Stefanescu, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1968”

Descrierea traseului parcurs in continuare pana in Sinaia se gaseste la https://peregrinprinlume.com/2017/07/02/drumetind-prin-cheile-zanoagei/

P.S. A fost o excursie frumoasa in compania IM Energy si multumim celor 2 ghizi Marius si Ionut pentru plimbarea oferita. Multumim lui Claudiu Gaspar pentru pozele frumoase postate pe grup si pentru munca depusa de a obtine aceste cadre minunate prin zapada inalta. Pentru cei care doresc sa cunoasca o experienta adevarata si inedita pe munte si nu numai ii invit sa intre pe pagina de facebook a Im Energy.

 

Reclame

Responses

  1. Foarte faine pozele!! 🙂

    Apreciază


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: