Descrierea turistică a Văii Teleajenului – zona Boldești Scăieni – Lipănești


În  continuare vom prezenta descrierea Văii Teleajenului urmând cele 2 căi de acces : șoseaua naţională DN1A şi traseul parcurs pe calea ferată Ploieşti Măneciu. Pentru acest tronson Ploiești – Boldești – Lipănești voi merge cu descrierea în paralel a traseului turistic și feroviar.

Pentru calătorii care vor să cunoască frumoasa zonă a Teleajenului, o plimbare cu trenul este o ocazie perfectă  pentru a admira peisaje minunate și pentru a descoperi locuri încărcate de istorie. În plus poți să te urci în tren și cu bicicleta, așa că dacă vrei să cunoști mai mult zona, te poți da jos în gari și să pleci să explorezi. Peste 2 – 3 ore sosește alt tren.

Calea ferată Ploiești -Măneciu este o linie simplă, neelectrificată, care leagă localitătile de pe Valea Teleajenului de orașul Ploiesti. Istoria acestei căi ferate a fost prezentată în articolul anterior.

Calea ferată urmează oarecum albia râului Teleajen, mergând de multe ori paralel cu drumul național DN1A. Traseul urmat de tren este mult mai  spectaculos decât traseul urmat pe șosea. Stațiile principale în care se fac opriri  sunt : Ploiești Nord, Blejoi, Scăieni, Boldești, Lipănești, Măgurele ( Sud, Prahova și Nord), Făget Teleajen, Gura Vitioarei, Văleni de Munte, Văleni Nord, Teișsani, Homorâciu, Izvoarele, Măneciu Pământeni și Maneciu.

Preluata de la Muzeul Hartilor din Bucuresti

Calatoria noastră rutiera pe Valea Teleajenului începe de la sensul giratoriu din localitatea Blejoi, sens giratoriu aşezat la intersecția drumurilor naționale DN1A şi DN1B cu Centura de nord a orașului Ploiești, de lângă benzinăria Rompetrol.

Localitatea Blejoi marchează intrarea râului Teleajen în zona de câmpie. De la sensul giratoriu pornim spre nord pe DN1A însoțind calea ferată Ploiești Măneciu. Pe partea dreaptă a drumului vedem fosta fabrică de sticlă de la Boldești din care au rămas doar coșurile de beton și o hală de lucru. După o curbă la dreapta trecem podul peste râul Teleajen, pod paralel și cu podul de cale ferată și intalnim pe partea dreaptă indicatorul care anunță intrarea în orașul Boldești Scăieni. În stânga zărim dealul Găgeni (337m), iar în dreapta dealurile Bucovelului (406m)dealurile Pleşei şi dealurile Scăieni, ( acoperite cu viţă de vie si pomi fructiferi ) – cu Crama lui Seciu. La 250 m de pod se trece imaginar prin punctul de intersecţie al paralelei de 45 de grade latitudine nordică cu meridianul de 26 de grade longitudine estică.

Calea ferată Ploiești – Măneciu traseu pe care efectuează curse de călători compania privată TRANFEROVIAR CĂLĂTORI pleacă din gara Ploieşti Sud ocolind oraşul prin partea de est, trece peste râul Dîmbu și apoi mergînd spre nord lasă în dreapta rafinaria Lukoil, trece pe sub podul rutier de pe DJ39 (Centura de est a Ploiștiului) și ajunge in stația Ploiești Est P1.  Din stația Ploiești Est calea ferată trece pe lângă Remat Holding, lasă pe partea stîngă casele din cartieul Bucov II, magazinul Dedeman, iar pe partea dreaptă casele din cartierul Bereasca. Apoi traverseaza șoseaua DJ102E şi ajunge în gara Ploieşti Nord.

poza de la https://www.facebook.com/prahovasecreta/

Din Gara de Nord trenul intersectează strada Văleni lăsând în dreapta rafinaria Rompetrol (fostă Vega), apoi merge paralel cu șoseua Văleni și DN1A, trece pe lângă Primăria comunei Blejoi și oprește în gara Blejoi. De la gara Blejoi calea ferată trece peste râul Teleajen, apoi întâlneste şoseaua DC56 Bucov- DN1A și pe partea dreaptă zărim Biserica Sfinții Împărați din cartierul Balaca al orașului Boldești Scăieni și Liceul Industial Teodor Diamant. Apoi trenul ajunge în gara Scăieni. De aici se poate vedea pe partea dreaptă în deal crama – restaurant Casa Seciu, așezată pe celebrul Drum al Vinlui. În Piața Gării Scăieni găsim monumentul ridicat în cinstea lui Teodor Diamant si Casa de Cultură a orașului cu placa memorială Falansterul de la Scăeni. În fața Casei de Cultură se gasește un monument ce îi înfățișează pe Mihai Eminescu și iubita sa Veronica Micle.

Teodor Diamant (1810-1841) este întemeietorul Falansterului de la Scăieni (al doilea din lume) şi care reprezenta o “Societate agronomică și manufacturieră” inspirată de scrierile filozofului și sociologului francez Charles Fourie. Falansterul se dorea a fi un model de societate perfectă bazată pe muncă și folosirea lucrurilor în comun, susţinând egalitatea între bărbaţi și femei, dispariția claselor sociale și instaurarea păcii şi armoniei în societate. Teodor Diamant susținea înlăturarea analfabetismului și dreptul tuturor oamenilor de a avea parte de asistență medicală.

Falansterul era clădirea în care membrii comunitații munceau, locuiau și luau masa împreuna reprezentând o sociatete bazată pe egalitate economică și socială. Spațiul ales pentru înființarea Falansterului a fost moșia Scăieni deținută de boierul Emanoil Bălăceanu boier care şi-a dat acceptul pentru că avea o mulțime de datorii. Acest experiment a durat mai puțin de 2 ani deoarece banii obținuți din activitatea Falansterului au fost folosiţi de boierul Bălăceanu pentru plata datoriilor personale şi nu pentru dezvoltarea Falansterului.O alta cauză a eşuării acestui experiment a fost intervenția în fortă a stăpânirii care nu vedea cu ochi buni această idee. Falensterul a reprezentat un moment de început al propagandei socialiste dn țara noastră.

Teodor Diamant s-a născut în anul 1810 la București și a murit în sărăcie în anul 1841 la Câmpina. Şcoala a facut-o la Colegiul Sf Sava unde a primit o bursă pe 2 ani la o școala militară din Munchen. Intre anii 1830-1833 a studiat ingineria la Paris, moment în care a intrat în contact cu ideile filozofului francez Charles Fourie devenind în cele din urmă ucenicul acestuia. Reîntors în tara ca inginer geodez va înfiinta Falansterul de la Scăieni.

În cinstea lui Teodor Diamant a fost ridicat în Piața Gării un monument, monument realizat de către  Ecaterina Tudorache și Stefan Macovei. Momumentul este alcătuit din 2 componente : statuia ce reprezintă un tânăr ținând în mană un sul de carte ce reprezenta documentul de înființare al Falansterului iar cu cealaltă mână sprijină o carte deschisă și un basorelief în care sunt prezentate diverse activități ale muncii din colectivitate.

ORAȘUL BOLDEȘTI SCĂIENI este situat pe malul stâng al râului Teleajen și are în componența sa și localitatea Seciu. Orașul a fost înființat în anul 1968 prin unificarea celor 2 localități Boldești și Scăieni. Orașul se compune din 4 cartiere : Boldești, Scăieni, Seciu și Balaca. Pe teritoriul orașului în punctul “La Pompieri” din cartierul Seciu s-au găsit urme de ceramică din neolitic ce proveneau de la o cetate pretracică de tip Aldeni- Stoicani (aprox mileniul al IV lea î. Hr.). În secolul al XVI lea se vorbește de boierii din această localitate si anume de Udriște Vistierul şi frații săi Radu Stolnicul și Cracea Boldescu care în anul 1569 conduc o armată de boieri pribegi în lupta cu domnitorul muntean Mircea Ciobanu.

În anul 1700 stolnicul Constantin Cantacuzino publica la Padova harta Valahiei unde apare figurată localitatea Scăienii Prahovei, cunoscută pentru vinurile produse în podgoriile sale. Și astăzi orașul Boldești Scăieni a fost inclus în traseul tematic Drumul Vinului, drum care oprește în oraș la Crama Seciu.

Mergând pe DN1A întâlnim indicatorul spre Balaca pe DC56 si îl urmăm până la Biserica Sfinţii Împarati Constantin şi Elena.

În cartierul Balaca a existat o biserică a satului construită din lemn în anul 1793 de către familia Cantacuzino. Hramul bisericii era “Sf. Grigore Teologul”. Ajunsă intr-o stare de degradare destul de mare în anul 1914 biserica este închisă. În anul 1927 se construieşte actuala biserică din caramidă şi vârghii de stejar fiind învelită cu tabla. Sfinţirea bisericii are loc la 22.11.1936 de către preotul Ioan Voiculescu. In această biserică se păstrează obiecte de cult şi cărţi religioase care provin din vechea biserică. Biserica a suferit câteva reparatii capitale datorită cutremurelor din anii 1977, 1986 şi 1990. Între anii 1999 – 2003 biserica a fost refăcută în totalitate, cu picturi noi şi a fost sfinţită în ziua de 4 iunie 2006 de către P.S. Sebastian Ilfoveanu, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Ne întoarcem la intersectia cu indicatorul Balaca şi apoi o luăm la stânga pe strada Bucovului, trecem pe lânga Liceul Tehnologic Teodor Diamant si ne oprim la gara Scăieni, unde în Piața Gării găsim monumentul ridicat în cinstea lui Teodor Diamant si Casa de Cultură a orașului cu placa memorială Falansterul de la Scăeni.

Din fața gării mergem spre strada Primăverii la numarul 3 unde întâlnim Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului. În curtea acesteia se gasește o cruce de pomenire sculptată în piatră ce datează din anul 1710.

Lângă biserică zărim și Monumentul Eroilor din Scăieni (monument construit în anul 1938 în cinstea eroilor orașului din primul război Mondial şi care poartă inscripțiile: “Eroilor din Scăieni comuna recunoscatoare” și “P-aici nu se trece”. Pe monument se găsesc sculptate şi patru simboluri ale luptei : o cască, o armă, un steag și un vultur).

Din documentele vremii reiese că în Boldești Scăieni au existat 3 biserici :

  • O biserică din lemn construită de Constantin Brâncoveanu şi care a ars în anul 1715
  • O biserică din cărămidă ridicată de familia boierului Bălăceanu
  • O biserică distrusă de cutremurul din 1882 şi refăcută de boierul Bălăceanu În anul 1940 biserica va fi distrusa din nou de cuttremur.

Construcția bisericii actuale cu hramul Adormirea Maicii Domnului a început în anul 1936 cu banii oferiți de Schela Boldești și primăria condusă de Ilie Raspop. Proiectul bisericii a fost conceput de către arhitectul Toma Socolescu constructorul Halei Centrale din Ploieşti şi a catedralei Sf. Ioan Botezătorul. Istoria construcției este destul de tumultoasă datorită așezării orașului intr-o zonă seismică, astfel că la această biserică mereu s-au facut reparații. Și perioada comunistă a făcut ca lucrările la aceasta biserică sa mearga încet. Biserica are 3 turle, 2 turle mici în faţa de 36 metri înăltime şi una în spate. Biserica are 2 icoane pe lemn pictate în anul 1855 de Afanasir, ucenicul pictorului Nicolae Grigorescu, icoane ce Îl reprezintă pe Domnul nostru Isus Hristos și pe Fecioara Maria.

Ne continuăm drumul pe strada Primăverii şi în capătul ei facem dreapta pe strada Victoriei, apoi stânga pe Calea Unirii până întâlnim în mijlocul intersecției Monumentul ridicat în cinstea eroilor căzuți în cele 2 războaie mondiale, monument străjuit de 2 tunuri. De la monument o luăm la dreapta pe DC232 oprindu-ne după câțiva km la Casa Seciu.

Crama Seciu – a fost construită în anul 1970 pe locul unei vechi crame și îmbină stilul traditional românesc de culă boiereasca cu stilul modernist. Numele de Seciu apare pomenit pentru prima dată intr-un document oficial din anii 1632-1633 când o anume Stana vindea jupânului Neagu 3 pogoane de pământ în dealul Scăienilor pentru biserica din Seciu. La Casa Seciu se găsește astăzi Complexul Turistic Casa Seciu (http://www.casaseciu.ro/). Accesul în complex se face pe o scară frumos mărginită de coloane de lemn cu capteluri sculptate ce reprezintă capete de berbeci, tauri, vulturi, veveriţe, alături de frunze de viţă şi struguri. Autorii sculpturilor din lemn sunt 2 artişti ai prelucrarii lemnului, Vasile şi Petre Chiva din comuna Aluniş. Crama este situată pe dealul Seciu la altitudinea de 406 metri. De la cramă se poate vedea o frumoasă panoramă spre Valea Teleajenului și dealurilor Bucovelului. Continuând pe DC232 ajungem la cimitir și la Biserica Sf. Treime.

Biserica cu hramul Sf. Treime – sat Seciu, Boldesti Scăieni nr 375, datează din secolul al XVIII lea, fiind refacută în anul 1802 dupa cutremur în forma de navă cu turla de lemn deasupra pridvorului deschis.

Pisania bisericii ne spune : Acest titlu a fost la usa bisericii de când s-au ridicat de la marele cutremur, acum gasindu-se de cuviinta sa se stremute în fata de afara în 1862, iunie 16. Aceasta sfânta si Dumnezeiasca biserica ce se praznuieste sub hramul Sfintei Treime, leat 1802 octombrie 14, darâmându-se pâna jos de marele cutremur, s-au ridicat din te(melie) în zilele prea înaltatului Domn Io Constantin Alexandru Ipsilante Vvd si ale Prea Sfintiei Sale Parintelui Mitropolit al Ungro-Vlahiei (fara nume), de osârdie cu silinta si cu cheltuiala Parintelui Arhimandrit si egumen, Kir Ioachim Margineanu – 1808, Iunie 8

Conform Institutului Naţional al Patrimoniului (www. cimec.ro) în punctul cunoscut sub denumirea “La Pompieri” (372 m ) a fost descoperit în anul 1970 de către profesorul de biologie I. Dumitru, Situl arheologic Seciu. Acest sit a fost investigat de E. Comșa și V. Georgescu în anii 1976 – 1978 şi aparţine culturii neolitice timpurie (Starčevo-Criș) și culturii Eneolitice, cultura Gumelnița. În afară de ceramica specifică celor doua culturi s-au găsit mai multe statuete antropomorfe din lut. Ceramica fragmentară și o statuetă antropomorfică se află în colecția Muzeului de Istorie și Arheologie din Prahova. Parte din satul arheologic este astăzi distrus.

Ne întoarcem pe același drum urmărind Calea Unirii şi ajungem la biserica cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavril. Înainte de construcția actualei biserici aici a existat o alta biserică declarată monument istoric, biserică pictată de pictorul domnitorului Constantin Brâncoveanu, Pârvu Mutu. Această biserică a fost vizitată de marele istoric Nicolae Iorga. Cutremurul din 1940 și cel din 1977 au dărâmat complet acestă biserică.

În anul 1938 a început construcția unei biserici noi dupa planurile arhitectului Ioan Socolescu. Lucrările la aceasta biserică au stagnat în timpul celui de al II lea Război Mondial fiind reluate în anul 1946 și finalizate în anul 1949. Cutremurul din 1977 a dus din nou la dărâmarea acestei biserici. În acest sens sub îndrumarea părintelui Octavian Pârvu, în anul 1984 s-a întocmit un nou plan de construcție al unei biserici. Această biserică a fost terminată în anul 1994 și sfințită de Prea Fericitul Parinte Teoctist Arpașu împreuna cu ÎPS John, Arhiepiscop al minoritarei Biserici Ortodoxe a Finlandei. Pictura bisericii a fost realizată de pictorul Marian Roncelli în stil neobizantin.

Pisania bisericii ne spune : “ Cu vrerea Tatălui cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh, a fost construită biserica cu hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril între anii 1985 – 1990 în locul altei biserici care a fost complet distrusă de cutremurul din 1977. Această biserică a fost cladită cu ajutorul enoriaşilor, donaţiile Sf. Arhiepiscopii prin stăruinţa consiliului parohial şi a preotului Pârvu Octavian. Pictura a fost executată de pictorul Marian Rondelli. Târnosirea bisericii a fost săvârşită de P.F. Parinte Teoctist în fruntea unui sobor de preoţi condus de P.C. Preot Ilie T. Vasile în yiua de 22 mai 1994. Binecuvintează Doamne pe cei ce trec pragul casei Tale. Donată de Aurel Ionescu şi Neli Dăscălescu din Ploieşti.  ”

Urmănd drumul DC55C ajungem din nou în DN1A şi continuăm ( paralel cu calea ferată ) drumul nostru prin comuna Lipănești, trecând pe lângă biserica Sf. Dumitru din satul Şipotu, Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului şi Pepiniera Pomicola Zamfira. Comună Lipănești este o comună cu casele așezate de-alungul drumului național.

Mergând pe DN1A prin localitatea Lipănești întâlnim indicatorul care ne indică să o luam la stânga spre mănăstirea Zamfira. O luăm la stânga pe DJ217 spre Dumbrăvești – Slănic Prahova pe lângă Scoala Gimnazială din Zamfira și dupa 2 km ajungem la Mănăstirea Zamfira.

Complexul monahal de la Zamfira este alcătuit din 2 biserici: biserica veche (din cimitir) cu hramul „Sfanta Treime” și biserica nouă cu Hramul „Înaltarea Domnului nostru Isus Hristos”. Biserica veche a fost construită între anii 1719-1743 de către jupânița Zamfira Apostol, soția unui bun slujitor al domnitorului Constantin Brâncoveanu. Această biserica este construită în stil brâncovenesc cu un pridvor mărginit de coloane rotunde și cu o ușă încadrată de un chenar de piatră sculptată cu motive florale.

Istoricul Nicolae Iorga ne da mai multe detalii intr-una din lucrările domniei sale, despre acest slujitor al domnitorului Constantin Brâncoveanu. ” Cum ai trecut poarta, se vede însă vechea cladire a jupânesei Zamfira, soția lui Mano Apostolu, omul de încredere al Brâncoveanului, păzitorul juvaierelor sale din străinătate, și a nurorii sale, Smaranda Bălăceanca, urmașa lui Constantin Aga, cel mort la Zîrnești, luptând pentru creștinatate și pentru ambitia sa, în randurile Nemților, și, prin bunica sa, mladiță a lui Șerban Voda Cantacuzino

La 200 de metri de ea se găsește biserica nouă, construită între anii 1855-1857 de către Mitropolitul Nifon. Semnificativ pentru aceasta mănăstire este faptul că a fost pictată integral de marele pictor Nicolae Grigorescu la vârsta de 18 ani.Pictura poate fi considerată unicat pentru că este singura pictură executată in frescă de Nicolae Grigorescu. Pictura a fost restaurată in anul 1989 de către pictorul restaurator Chiriac Ion.

Pe icoana Maicii Domnului, icoană care se găsește în stânga ușii apare semnătura pictorului : Nicu Grigorescu, 1858. În dreapta bisericii în curte se găsesc cinci morminte unde sunt îngropați mama (Zulina) și frații (Adriana și George) marelui istoric Nicolae Iorga, precum și (Stefan și Valentin) copiii săi.

De la mănăstire ne întoarcem spre șoseaua națională si continuăm deplasarea având in dreapta noastră calea ferată. Puțin mai încolo întâlnim indicatorul spre dreapta către localitățile Bălțești, Podenii Noi, Apostolache. De aici intrăm în depresiunea Măgurele, importantă ca așezare pentru trecutul istoric al Subcarpaților Teleajenului. Pe calea ferată trecem prin gările Boldești, Lipănești și Măgurele Sud h.

Monografia oraşului Boldeşti Scăieni, autor Cristian Petru Bălan, Editura premier Ploieşti – 2007 ; harta – serverul cartografic cimec.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.