„La cabana Malaiesti, la cabana Malaiesti…noaptea pe la 3”

Weekendul acesta m-a gasit din nou in mijlocul muntilor copilariei mele, muntii Bucegi (descriere sumara in link) . Zona vizitata este una din zonele cele mai frumoase ale acestor munti. Traseul urmat impreuna cu prietenii din Im Energy timp de 2 zile a inceput din orasul Busteni si s-a terminat in comuna Simon langa Bran.

Astfel traseul din ziua 1 a inceput de la cabana Gura Diham continuand cu cabana Poiana Izvoarelor (aflata in renovare), Poiana Pichetul Rosu, iar apoi pe Traseul Tache Ionescu spre Cabana Malaiesti unde ne-am cazat. Seara am petrecut-o pe acorduri de chitara avandu-i ca protagonisti pe Marius si Cristi (chitaristii de serviciu) si impreuna cu turistii din cabana am cantat pana noaptea tarziu cele mai frumoase cantece de munte. Atmosfera a fost intretinuta de mancarea buna de la cabana (ciorba de fasole cu afumatura), de zmeurata doamnei Elena si visinata de casa de la cabana Malaiesti.

Traseul din ziua 2 a pornit de la cabana Malaiesti si a mers prin Circul glaciar Malaiesti, Hornul Mare al Malaiestiului, Circul glaciar Valea Gaura, Cascada Moara Dracului,Cheile raului Simon si terminand in localitatea Bran.

DESCRIERE TRASEU

Zona parcursa in cele 2 zile face parte dintr-o regiune foarte frumoasa si spectaculoasa a Bucegilor si anume zona glaciara. Inasprirea climei in era Cuaternar concomitent cu formarea muntilor de la sfarsitul erei Tertiarului au facut ca in partile inalte ale masivului Bucegi sa se instaleze ghetarii de tip alpin. Mai tarziu, datorita incalzirii accentuate ghetarii s-au topit, iar in locul lor au ramas vaile si circurile glaciare. Aceste vai sunt : V. Malaiesti, V. Morarului, V. Cerbului, V.Gaura, V.Tiganesti, V. Doamnelor. Toate aceste vai sunt situate in jurul varfului Omul (2507m).

Această prezentare necesită JavaScript.

„Astfel profilul longitudinal al vailor prezinta o serie de trepte (rupturi de panta) succesive separate prin praguri (terase) sau caldari mult mai usor inclinate. Adeseori marginea superioara a treptelor este marcata de o ridicatura sub forma unui val transversal care inchide in aval caldarea, determinand o scurta contrapanta. Sunt asa numitele „zavoare” ale vaii. Caldarile prezinta un profil transversal caracteristic, in forma de U, cele superioare fiind de regula foarte larg deschise in amfiteatru. In partea inferioara a acestor vai, obisnuit in portiunea in care se trece de la profilul in forma de U la cel in forma de V, talvegul este acoperit de mari depozite de blocuri si bolovanisuri, transportate de ghetar si depozitate in zona de topire a acestuia.„ Bucegii – Turism- Alpinism, Em. Cristea, N. Dimitriu.

Recomand ca studiu al traseelor turistice cat si al traseelor de escalada cartea de mai sus. O alta sursa de informatii utile despre muntii Bucegi si alti munti ai Romaniei se gasesc la https://sites.google.com/site/romanianatura1/

Acest urme ale glaciatiunii se pot observa de-alungul coborarii de la cabana Omul spre localitatea Bran. De la vf. Omul si pana la Bran se coboara intai pe curmatura hornurilor (Hornul Mare al Malaiestilor), apoi se coboara Valea Gaura (cea mai mare vale glaciara din Bucegi) trecand prin cele 4 etaje de vegetatie si anume :

etajul alpin
etajul subalpin
etajul cu vegetatia de juneapen
etajul de conifere (predominant molid)

In zona etajului cu vegetatie de jneapen gasim izvorul raului Simon, care va forma Cheile Mici ale Simonului, iar apoi cascada Moara Dracului. Va urma mai jos aproape de Bran zona de trecere de la padurea de conifere la padurea de foioase.

TRASEUL parcurs de grup urmarind indicatprul „banda rosie” a pornit din fata cabanei Gura Diham (987 m) urcand pieptis in jur de 2o de minute pe poteca ce desparte Valea Cerbului de Valea Seaca a Baiului. De la cabana Gura Diham in stanga se zareste abruptul Costilei si Morarului. La capatul urcusului ajungem intr-o poiana unde se desparte un traseu marcat cu „triunghi albastru” spre cabana Diham. Continuam in urcus pe traseul „banda rosie” si dupa o ora ajungem in poiana de la poalele cabanei Poiana Izvoarelor. Cabana Poiana Izvoarelor era in renovare, iar pentru continuare traseului ne-am umplut sticlele cu apa de la izvorul de langa cabana.

Mergand mai departe dupa 15 minute ajungem la rascrucea de drumuri „Pichetul Rosu” unde schimbam traseul spre cabana Malaiesti urmarind indicatorul „triunghi rosu’. (durata traseu Pichetul Rosu – cabana Malaiesti 2-2 si 1/2 ore).

Această prezentare necesită JavaScript.

De la cabana Malaiesti am plecat in monom pe traseul spre varful si cabana Omul prin Hornul Mare al Malaiestilor pe poteca de vara urmarind indicatorul „banda albastra”. De la cabana poteca merge spre sud prin fundul caldarii inferioare a vaii apoi coteste dreapta si urca pieptis Caldarea Malaiestilor. Ajunsi sus zarim in stanga Bucsoiul cu Brana Caprelor, la sud Turnul Malaiestilor, iar in fata peretele cu Hornurile Malaiestilor. Drumul continua pana intalneste varianta de traseu spre Brana Caprelor – Bucsoi de unde va urca inca o treapta a vaii, ajungand la un al doilea prag. Urcusul continua prin circul glaciar superior al vaii printre bolovani si blocuri stancoase ca sa se opreasca la poalele Hormului Mare al Malaiestilor. Pe aceasta portiune de traseu am intalnit capre negre, flori de colt, rodendedron si turme de oi care pasteau printre stanci.

Această prezentare necesită JavaScript.

De aici am incept obositoarea urcare prin horn, horn cu fundul acoperit de bolovani, stanci si grohotis, avand grija ca in timpul urcusului sa nu dislocam pietrele astfel incat sa pornim o avalansa de pietre. Intre timp s-a instalat si ceata in horn, asa ca atunci cand am ajuns sus in Curmatura Hornurilor m-am bucurat foarte mult. Din Saua Turnurilor am inceput partea de coborare luand ca indicator marcajul „cruce rosie” spre Valea Gaura – Bran. In drumul nostru am intalnit doua portiuni mai putin accesibile, dar care prezentau lanturi cu ajutorul carora puteai sa te deplasezi mai departe.

Această prezentare necesită JavaScript.

Drumul continua pana la izvorul raului Simon, care va forma Cheile Mici ale Simonului, iar apoi cascada Moara Dracului. Aceasta cascada este situata la 130 metri de poteca marcata cu „cruce rosie” si este formata pe cursul raului Simon. Cascada are o inaltime de 2o de metri, aici fiind cam jumatea drumului dintre localitatea Bran si Vf. Omu.

De la cascada am parasit drumul marcat cu „cruce rosie” si am intrat pe traseul „triunghi galben” spre localitatea Simon.

P.S. Pentru mine personal a fost un traseu de anduranta cu un obstacol major care m-a ingenuncheat din cauza lipsei de antrenament (Hornul mare al Malaiestilor unde Sorin mi-a luat rucsacul din spinare si am putut sa urc mai usor). Pe parcursul acestei drumetii tot grupul nostru de 30 de persoane a fost un grup unit care a respectat regulile muntelui si indicatiile celor 2 ghizi organizatori Marius si Ionut ; toti ne-am ajutat unul pe celalalt, iar lucrul acesta si comentariile care le-am vazut pe grup ma fac sa cred ca relatiile din acest grup s-au cimentat si mai mult.

Multumesc pentu pozele frumoase pe care le-am folosit in acest articol, colegului nostru Claudiu Gaspar un impatimit al fotografiei. Multumesc si colegei Delia Elena pt pozele trimise care le-am folosit in acest articol si deasemenea multumesc tuturor celorlati prieteni din grup pentru pozele minunate postate pe grup. Toate cele bune si sa aveti o saptamana minunta in continuare.