VALEA PROVITEI

Valea Provitei este numita Provita dupa numele raului ce strabate zona. Raul Provita curge paralel cu Prahova izvorand de sub plaiul Talea prin doua raulete Valea Ocina si Valea Tarsei, si varsandu-se in raul Cricovul Dulce. Ca afluenti primeste in partea de munte paraiele Ocina – Secaturi si Valea Lunga – Draganeasa.

In localitatea Draganeasa, raul Provita intra in Subcarpatii externi si curge spre localitatea Magureni, unde se apropie de albia raului Prahova la mai putin de 4 km. Pe teritoriul localitatii Filipestii de Padure primeste paraurile Rosioara, Palanga si Cervenia. Lungimea cursului de apa pe teritoriul localitatii Filipestii de Padure este de 6 km. Raul Provita cu partea sa inferioara se continua din localitatea Magureni pana la varsare, trecand si prin alte localitati care vor fi tratate in alte articole.

CA DENUMIRE TURISTICA VALEA PROVITEI ESTE DATA DE PARTEA SUPERIOARA A RAULUI PROVITA.

Valea Provitei se intinde pe o lungime de 30 km si este o zona insorita, lipsita de curenti de aer, aparata de crivat de muntele Gurguiata. Comunele care se gasesc in cuprinsul ei sunt: Magureni, Provita de Jos si Provita de Sus, Adunati, Valea Tarsei si Talea.

Din punct de vedere al asezarii geografice, Valea Provitei este delimitata

in partea de sud de satul Magureni, la altitudinea de 500 m ;
la nord, (unde dealul se uneste cu muntele) satul Talea. La jumatatea acestor extremitati se afla satul Provita de Sus.
limita de vest este constituita de Judetul Dambovita,
limita de est este data de Valea Prahovei.

Prin caile sale de comunicatie, Valea Provitei face legatura intre Valea Prahovei si Valea Ialomitei (DJ710). Cele doua siruri de dealuri printre care curge raul Provita se unesc la nord cu muntele Gurguiatu (1339m) si de acolo cu muntii Bucegi.

Valea Provitei este putin cunoscuta si promovata din punct de vedere turistic, desi locurile de aici sunt bogate in izvoare de apa sulfuroasa. Acest aspect al trebui sa fie suficient ca Valea Provitei sa fie considerata o zona balneara importanta a judetului Prahova. Pe dealuri se gasesc izvoare de ape sulfuroasa, total nevalorificate. Cel mai important dintre ele este izvorul de apa sulfuroasa din comuna Provita de Sus, Catunul Fricoasa. In urma analizelor chimice efectuate in anul 1907 asupra acestor ape sulfuroase de catre un specialist francez (membru al Societatii de Hidrologie Medicala din Paris), dr A. Saanner Tuduri,concluzioneaza ca apa de la Fricoasa intrece apele sulfuroase de la Baile Herculane (pe atunci statiunea Baile Herculane facea parte din Imperiul Austro Ungar).

Izvorul de apa sulfuroasa este situat la longitudinea de 25 grade si 28 min si latitudinea de 45 grade si 8 minute. Apa este opalescenta, cu miros de hidrogen sulfurat. In anul 1905, Mihai Voinea un locuitor al catunului Fricoasa, sapa o fantana pentru apa de baut langa casa sa. La adancimea de 10 m el observa emanatii gazoase, ceea ce il determina sa sape mai departe in speranta ca va gasi pacura, dar ajungand aproape la 20 m gaseste un bogat izvor de apa sulfuroasa.

Ca aplicatii terapeutice :

Reumatisme articulare cronice, musculare si limfatism ; Afectiuni ale pielii ca : ulcere, dermatite, eczeme, pecingine si raie ; Sifilisului in diferite forme, afectiuni nervoase, paralizii, mielite ; Intoxicatii cu mercur si plumb, pelagra.

Contraindicatii – arteroscleroza si boli de inima

In zona sunt si alte izvoare sulfuroase. Astfel se gasesc aici : Izvorul de apa minerala de pe paraul Puciosul si cel din proprietatea Nicolae Comanescu (Provita de Jos – Draganeasa) ; izvorul de apa sarata din Provita de Jos (versantul sudic al Padurii Mesteceni) ; izvoarele de apa sulfuroasa din Provita de Sus – catunul Schiopota ; Izvorul sulfuros de la hotarul cu Orasul Breaza. Alte izvoare se gasesc in catunul Valea Bradului si in Satul Adunati.

Muntele Gurguiatu cu care se invecineaza la nord Valea Provitei face parte din grupa Muntilor Bucegi. In Muntii Gurguiatu nu exista trasee marcate, desi muntele este strabatut de numeroase poteci si drumuri forestiere cunoscute de localnicii care le strabat in cautarea de afine, zmeura, ciuperci, etc. Peisajele sunt frumoase si linistea este stapana peste acesti munti. Un singur traseu este marcat si pleaca din orasul Comarnic. (una din localitatile de acces in acest munte, alaturi de localitatea Talea).

Galeria de mai jos cuprinde o parte dim drumul pana la Schitul Lespezi. (ne vom ocupa de el intr-o postare viitoare).

Această prezentare necesită JavaScript.

Popas Cernica (Sos Bucuresti Ploiesti, km 111, Comarnic) – Schitul Lespezi – Poiana Podul Plesii – Muntele Plesuva Mare (1255 m) – Saua Belia – Poiana Hotilor – Cabana Cuibu Dorului (locul unde incepe soseaua Transbucegi) – punct rosu. Din Poiana Hotilor se desprinde un traseu nemarcat pe un drum forestier care conduce la popasul „Cota 1000”, situat in apropierea Pasului Paduchiosu, la granita dintre cele 2 judete Prahova si Dambovita.

Alte forme de relief sunt Culmea Magura si Dealul Sultanul (846 m)

Această prezentare necesită JavaScript.

Din punct de vedere turistic in Valea Provitei s-ar putea face turism balnear, agroturism si turism cultural.

Printre obiectivele turistice se numara:

Biserica veche a Manastirii Provita ; Varful Sultanul (849 m); Padurea Ursoaia ; Padurea Mesteceni; Varful Draganesei ( cu locurile unde au fost schelele petrolifere ale fostei societati Sospiro) si izvoarele de ape minerale.

Accesul spre Valea Provitei (partea superioara) – cu masina personala

Din DN1 Bucuresti Campina, se face stanga spre localitatea Floresti pe DJ720 dupa Motelul Paralela 45. Se traverseaza localitatea Floresti, se trece pe podul peste raul Prahova, lasand inainte de pod Ruinele Palatului Micul Trianon si se face dreapta spre Magureni – punctul sudic de intrare pe Valea superioara a Provitei. Descrierea traseului se va face mai jos..
Din DN1 acces dinspre Campina, Breaza si Comarnic
Venind dinspre judetul Dambovita accesul se poate face prin Moreni – Valea Lunga – Visinesti – Provita de Sus (iarna drumul intre Provita de Sus si Valea Lunga (DB) este inchis)
Cu microbuzul din autogara Campina, curse catre Provita de Sus.

Un drum spectaculos face legatura intre Valea Provitei si judetul Dambovita.

Pornind din sud din localitatea Magureni, continuam pe DJ101P prin comunele : Cocorastii Caplii – (bis Sf Dumitru), Bobolia – (bis Sf Mihail si Gavril), Pietris si Poiana Campina unde se face stanga pe drumul spre localitatea Provita de Jos. Pe partea dreapta se vede Valea Prahovei si calea ferata Ploiesti – Brasov.

De langa Biserica Sf Nicolae din centrul Provitei de Jos se continua pe drumul prioritar spre Provita de Sus, la stanga lasandu-se drumul spre Draganeasa. Daca parasiti drumul prioritar si faceti stanga spre Draganeasa la 1000 metri se gaseste un izvor de apa foarte pura de unde se alimenteaza oamenii din sat.

Revenind pe DJ100E ajungem in localitatea Provita de Sus unde pe partea dreapta gasim Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Mergem inainte pe drumul asfaltat si in curand intalnim un indicator albastru care ne avertizeaza ca drumul este inchis iarna. Continuam la stanga dupa acest indicator si pe partea stanga observam un foisor cu banci pentru odihna. De acolo se desprinde un drum cu 2 benzi cu aspect de drum national care merge spre localitatile Visinesti, Valea Lunga, Iedera din judetul Dambovita. (pozele din galerie).

Ca o recomandare, deoarece pe unele portiuni drumul se ingusteaza, nu organizati vizita acestuia cu vreun autobuz sau autocar.

Acest drum din Provita de Sus pana in Judetul Dambovita este inchis pe perioada iernii.

Această prezentare necesită JavaScript.

Din Valea Lunga judetul Dambovita ne putem intoarce spre frumoasa localitate Filipesti de Padure care face parte din Valea inferioara a raului Provita.

Biserica veche a Manastirii Provita.

Biserica actuala, declarata monument istoric, este construita in forma de trefla si se gaseste in satul Provita de Sus. Zidurile sunt lucrate din caramida subtire si sunt groase de 0.9 m. Hramurile actuale ale bisericii sunt : „Adormirea Maicii Domnului ” ; „Sfantul Nicolae” si „Sfantul Haralambie”. Biserica are o lungime de 24.5 m iar latime naosului este de 7.6 m.

Biserica actuala a fost construita pe ruinele a doua biserici vechi care cu trecerea timpului si din cauza intemperiilor s-au deteriorat. Astfel prima biserica a fost construita in anul 1557 pe mosia Provitei, in timpul domniei luiPatrascu cel Bun. In acel an biserica avea sa fie inchinata cu toata mosia aferenta patriarhiei Ierusalimului. La jumatatea secolului XVII, cativa ucenici ai egumenului Gherman construiesc la Comarnic o bisericuta de lemn, cu numele Sihastria de la Lespezi, pictata de Parvu Mutu.

In anul 1787, din cauza unor ploi de lunga durata s-a produs o alunecare de teren care a determinat daramarea bisericii. Din aceasta biserica veche s-a recuperat o parte din material si o lespede de piatra cu inscriptia sa, Aceasta se gaseste incastrata in braul de piatra care inconjoara usa de intrare in biserica actuala. (refacuta in acelasi an 1787).

In anul 1834 biserica se naruie din cauze nestiute si intre anii 1835 – 1840 se construieste actuala biserica.

Pisania bisericii, sapata in piatra, cu litere chirilice, ne spune: “Aceasta Sfanta Manastire a fost zidita de Gherman monahul si inchinata Sfantului Mormant al Ierusalimului si, fiind intru prapadire, la anul 1787, s-a facut de robul lui Dumnezeu Mihalache Vataf de Plai. Intru prapadire fiind la anul 1834 iulie 15, s-au indemnat robii lui Dumnezeu parintele Arhimandrit Gheorghita si Tanase Calin cu toate din temelie aceasta Sfanta Biserica ce se numeste Provita Manastirii, intru vesnica pomenire a celor dintai ctitori si a celor de pe urma. Leat 1835 iulie 10.”

Peste drum de biserica se inalta Monumentul Eroilor reprezentat de un soldat roman, asezat pe un soclu de cativa metri inaltime strajuit de doua tunuri. Acest monument a fost sfintit in ziua de 30 septembrie 1928, de catre Preasfintitul Pimen Georgescu.

Preasfintitul Pimen Georgescu s-a nascut in localitatea Provita de Sus la data de 22 octombrie 1853 si a murit la varsta de 81 de ani fiind inmormantat in comuna natala. La 2 februarie 1909 este ales ca Mitropolit al Moldovei si Sucevei preasfintitul jucand un rol important in Unirea Tarilor Romane la 1918 si in timpul primului razboi mondial cand regele Ferdinand si guvernul de atunci s-au retras la Iasi. Astazi scoala din comuna ii poarta numele.

Biserica cu Hramul: Sfântul Nicolae din Provita de Jos

Biserica a fost construită în anul 1862, din bugetul locuitorilor comunei. Potrivit pisaniei din fata bisericii aflăm că: „Această Sfântă Biserică, cu hramul Sfântului Nicolae, s-a zidit în anul 1862 mai 25, târnosită 1862 octomvrie 26 de un egumen de la Sfântul Munte. Refăcută la 1907 iulie 17 cu ajutorul sătenilor şi a altor săteni vecini, cu stăruinţa parohului Preot Grigore Popescu”.

Biserica este construita in forma de cruce stil bizantin avand temelia din piatra, zidul din caramida si tabla galvanizata. In urma cutremului din 1940 sufera stricaciuni majore fiind refacuta in anul 1946. Si la cutremurul din 1977 sufera distrugeri si este refacuta intre anii 1978 – 1983.

Această prezentare necesită JavaScript.

Alaturi se gaseste un monument dedicat soldatilor romani morti pentru liberarea patriei.

Partea inferioara a raului Provita incepe din localitatea Magureni si se continua pana in Vlaseni (judet Dambovita) la varsarea sa in raul Cricovul Dulce. In aval de Provita se gaseste Localitatea Filipestii de Padure cu satele aferente : Ditesti, Sat Mineri si Silistea Dealului.

Localitatea Filipestii de Padure

Din drumul national DN1 Bucuresti Brasov, la km 89.5 dupa Motelul Paralela 45, se urmeaza spre vest pe drumul judetean DJ720 care merge la Moreni, se traverseaza in aceasta ordine: calea ferata in comuna Floresti, podul peste raul Prahova, satul Calinesti si raul Provita ajungandu-se in localitatea Filipestii de Padure.

Primul document care atesta existenta localitatii este harta stolnicului Constantin Cantacuzino din anul 1700. In perioada 1835 – 1856, localitatea s-a dezvoltat teritorial de-alungul drumului principal BAICOI – MORENI.

Obiectivele turistice din localitate sunt :

Biserica „Trei Ierarhi” monument de arhitectura din secolul XVII ridicat in anul 1688 de catre doamna Balasa Matei Cantacuzino si fiul acesteia Toma Spatarul Cantacuzino.

Biserica se distinge prin pridvorul ei poligonal cu 2 caturi, dispozitie extrem de rara. Biserica are o singura turla care se ridica deasupra naosului fiind sustinuta de 4 arcuri mari prin intermediul celor 4 pandantive. Pe zidul bisericii apar ctitorii Aga Matei si sotia sa Balasa sustinand in mana biserica si in fata apare nora lor. In apropierea lui Aga Matei este pictat fiul acestuia Toma. Biserica a fost pictata de Parvu Mutu al carui portret se afla pe zidul scarii ce duce la clopotnita.