Publicat de: peregrinprinlume | Aprilie 20, 2015

Cetatea Soimos

Cetatea Soimos se afla la marginea orasului Lipova in Judetul Arad. Orasul Lipova este parcurs de raul Mures si este orasul de granita intre 2 regiuni istorico- geografice ale tarii noastre : Banatul si Crisana (desi Banatul istoric se intinde si pe teritoriul Serbiei, iar Crisana pe teritoriul Ungariei).

cetatea soimos

Acces : cu masina – pe drumul european E68 Deva – Arad, in localitatea Lipova pe partea dreapta in varful unui deal.

               cu trenul – Statia CFR Radna pe relatia Deva – Arad (linia 200) si de acolo se merge in jur de 3000 m pe soseaua nationala E68. In drumul de la gara Radna spre cetate se poate admira frumoasa manastire catolica Maria Radna (astazi in renovare, inconjurata de schele)

DSCF3806

Deoarece in zona nu exista decat un panou informativ am ales sa merg pe informatiile preluate de pe site-ul http://www.cavalerintaramea.ro/cetati/cetatea-soimos-jud-arad

De la baza dealului  cetatii se poate ajunge la aceasta pe 2 drumuri: unul marcat cu banda albastra care merge de-adreptul spre cetate si unul care ocoleste cetatea pe o curba de nivel. Drumul merita mai ales ca de sus de la cetate se poate vedea Valea Muresului, calea ferata paralelea cu soseaua si Campia Aradului.

Această prezentare necesită JavaScript.

„Cetatea Şoimoş a fost construită către sfârşitul secolului al XIII-lea, de către o familie nobiliară. La începutul secolului al XIV-lea, respectiv după 1315, Şoimoş ajunge cetate regală. Donată în repetate rânduri către familiile nobiliare ale vremii, fortificaţia ajunge în anul 1446 în mâinile lui Ioan de Hunedoara, stăpânirea ei fiind oficializată abia în 1453, de către regele Ladislau al V-lea.
În vremea regelui Matia Corvin, cetatea a fost zălogită, trecând prin mai multe mâini, până a ajuns la fiul bastard al acestuia, Ioan Corvin. Prin el va ajunge în mâinile magnatului Gheorghe de Brandenburg. Pe lângă personalul obişnuit, în timp de pace, doar 12 oşteni păzeau cetatea, scrie într-un document din anii 1513-1514. În aceeaşi vreme, domeniul cetăţii cuprindea 95 de aşezări.
Ca şi alte cetăţi din zonă, fortificaţia Şoimoş a fost asediată şi cucerită de către armata de ţărani condusă de Gheorghe Doja, după ce garnizoana cetăţii s-a alăturat răsculaţilor. După înfrângerea răsculaţilor de sub zidurile Timişoarei, voievodul Ioan Szapolya a ocupat-o în folosul său direct. Câţiva ani mai târziu a devenit reşedinţă princiară pentru Ioan Sigismund Szapolya şi pentru mama sa, regina Isabela. A fost ocupată în 1552 de turci şi apoi eliberată de creştini în 1595. La început de secol al XVII-lea a devenit o bază militară otomană, până în anul 1688. Istoria Cetăţii Şoimoş se opreşte în 1788, când a fost părăsită şi demolată.”

Această prezentare necesită JavaScript.

„Cetatea cu ziduri înalte de peste nouă metri a fost ridicată pe un pisc stâncos greu accesibil, ce domină un bun sector din albia Mureşului. Nucleul cel mai vechi este construit în formă de triunghi şi exploatează la maximum avantajele terenu­lui. Ulterior, în cursul secolului al XV-lea, i s-au adăugat majoritatea părţilor din curtina a doua şi elementele interioare de confort. Spre deosebire de alte cetăţi din Transilvania, vechile sale porţi de acces sunt conservate cu cadrele lor elegante, gotice târzii.
Accesul în incintă se făcea dinspre sud-vest, pe un pod aşezat pe trei piloni uriaşi de piatră, construiţi în cea mai abruptă râpă, care ţinea şi loc de şanţ de apărare; ultima porţiune era mobilă. Protejată de zidurile sale înalte şi groase şi mereu refăcute pentru a rezista noilor performanţe ale artileriei, cetatea este dominată de două turnuri, cel mai impor­tant fiind vechiul donjon (aproape inaccesibil) şi mai scundul turn al porţii. Între ziduri, mai ales către nord şi sud, au fost amplasate construcţiile rezidenţiale, dotate cu parter şi etaje, cu deschiderile principale către o curte interioară de aproape 800 de metri pătraţi.”

Primavara si vara cetatea este vizitata de numerosi localnici si turisti care se relaxeaza la umbra zidurilor. In apropierea cetatii este amenajata si o tiroliana de catre cei din clubul Outdoor life.

tiroliana

Chiar si o colonie de gargarite se adunasera pe zidurile cetatii.

DSCF3788

DSCF3803

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: