Weekendul acesta am ajuns pentru prima dată ca turist în frumoasele Chei ale Vârghișului alături de prietenii și colegii din Comunitatea Hai să Socializăm.

În zona nordică a munților Perșani și la poalele acestora se pot admira câteva obiective turistice foarte variate și interesante. Dintre acestea menționăm Complexul geologic de la Racoș, Cetatea Rupea, Stejarul din Mercheașa și Cheile Vîrghișului.

CHEILE VÎRGHIȘULUI – fac parte din situl Natura 2000 Dealurile Homorodului alături de Complexul geologic de la Racos și Refugiul Ornitologic de la Sanpaul.

Pe unul dintre panourile informative aflate în curtea castelului Sukosd Bethlen de la Racoș găsim scris

Cheile Vârghișului sunt unele dintre cele mai frumoase și interesante fenomene carstice din țara noastră. Izvorul Vârghișului se află în munții Harghitei, sub vârful Harghita-Mădăraș (1700 m altitudine), traversează câteva sate și un orășel Vlăhița și va forma în zona Mercheașa – Merești cheile omonime.

Accesul în chei se poate face:

• prin localitatea Merești ( 6 km drum de căruță până la intrarea în chei)
• prin localitatea Vârghiș – Din centrul satului Vârghiș se merge în jur de 11 km pe un drum asfaltat destul de îngust, unde nu încape un autocar, dar care are din loc în loc mici refugii pentru fluidizarea circulației. De la terminarea asfaltului se mai merge aproape 2 km pe drumul forestier și se ajunge la intrarea în chei, lângă Centrul de Informare turistică)

Primii 3 km dintre cei 4 km ai  Cheilor Vârghișului sunt cei mai spectaculosi, aici gasindu-se foarte multe pesteri și multe podețe care traveresează apa râului. Este recomandat ca aceste podețe să fie trecute în același timp de 4,5 persoane maxim pentru a se evita deteriorarea lor. În chei am fost insoțiti de ghidul local Levente care ne-a dat foarte multe informații interesante.

Astfel in perioada Jurasicului când locurile acestea erau acoperite de apa mării încep să se depună primele formațiuni calcaroase (se pot observa în apa râului pietrele mai roșiatice). Pietrele de culoare mai deschisă din rau s-au format în perioada Cretacicului. Urmează apoi formarea munților Perșani acum 30 de milioane de ani, munți care fac parte din cel mai lung lant vulcanic din Europa. Sedimentele vulcanice se vor depune, iar apoi se vor forma râurile care vor elibera materia vulcanică. Astfel aici întâlnim numeroase fenomene carstice ca avenele (peșteri verticale, aproximativ 20) și peșterile.

Procesul de formare al cheilor dureaza și astăzi, astfel încat în lungul acestora întalnim 2 izbucuri (ape care ies dintr-o peșteră subterana în albia râului). În chei se găsesc circa 50 de specii de plante endemice, astfel încât Cheile Varghișului este o rezervație mixtă geologică, speologică, botanică.

Noi vom prezenta aici doar 3 pesteri din cuprinsul cheilor.

• PESTERA MARE –

Peștera Mare s-a format la nivelul peșterilor de 20 de metri și are o lungime de 1678 metri (lungimea unei peșteri se calculează prin însumarea lungimii tuturor galeriilor din aceasta). Spre deosebire de alte peșetri aici se găsesc puține stalactite și stalagmite, probabil și din cauza faptului că această peșteră a fost locuită încă din paleolitic. În acelasi timp a fost loc de refugiu pentru localnici și mai spre zilele noastre în timpul invaziilor tătărești, turcești și habsburgice.

Prima atestare documentara a peșterii apare în anul 1631 când se pomenește de această peșteră intr-o hotărâre judecătorească, hotărâre care se referă la peșteră ca loc de refugiu. La intrarea în peșteră se pot vedea urmele fortificației zidite de localnici, fortificație prevăzută cu scară mobilă.

În secolul al XIX lea un topograf care lucra pentru habsburgi, Fechete Istvan, va carta această peșteră in anul 1863. Această cartare a avut loc ca urmare a exploatarii minelor de lignit din bazinul Baraoltului. O altă cartare a peșterii a fost alcătuită în anul 1990.

Aici se găsesc 17 specii de lilieci, ceea ce face ca această peșteră sa fie cea mai mare peșteră cu lilieci din Carpații Orientali. Temperatura interioară este constantă în jurul valorii de 10 grade Celsius.

• SURA CAILOR –

Este situată în peretele de pe malul drept al rîului Vârghiș, la 60 de metri în amonte de Peștera Mare. Deschiderea peșterii se află cu 6 m deasupra talvegului (linia care unește punctele cele mai lungi ale albiei unei ape curgătoare sau ale unei văi uscate)fiind orientată spre est. Are o lungime de 220 m și se împarte în 3 sectoare. În săpăturile efectuate în galeria de intrare au fost descoperite resturi scheletice de mamifere carnivore din Cuaternar, precum și ceramică datând din neolitic.

• PEȘTERA TĂTARILOR –

De la Peștera Cailor se urmeaza drumul de întoarcere și pînă in pod se face un arcus abrupt de 10 minute care te duce la grota Tătarilor, numită așa pentru ca aici se ascundeau localnicii de frica invaziei tătarilor.

CETATEA RUPEA – Descoperirile arheologice făcute în orașul Rupea confirmă faptul că pe teritoriul acestuia au locuit dacii. Numele așezării dat de către locuitorii daci a fost inițial RAMIDAVA. După cucerirea romană așezarea primește numele de RUPES.

Aici fac o paranteză și anume că părerile istorice sunt împărțite cu privire la locul istoric al cetății Ramidava, cetate amintită de Ptolemeu în scrierile sale. Castrul roman de la Drajna de Sus de pe Valea Teleajenului se pare că este una din candidatele la  numele de Ramidava.

Istoria cetății Rupea se confundă cu cea a așezării de la Rupea. În Evul Mediu cetatea a trecut în administrația sașilor colonizați în Transilvania de către regii Ungariei. În anul 1324, regele maghiar Carol Robert de Anjou înfrânt de domnitorul român Basarab I la Posada, asediază și cucerește cetatea pentru că sașii de la Rupea nu l-au recunoscut drept rege. Cetatea va fi asediată de-alungul timpului și de domnitorii români Vlad Dracul, Ștefăniță Vodă, Petru Rareș și Mihai Viteazul.

Cetatea care domina orașul și este vizibilă de pe drumul național este înconjurată de un puternic zid de incintă, prevăzut cu creneluri, turnuri, galerii și goluri de tragere.

Aspectul actual al cetății datează din timpul invaziei tătarilor din anul 1421.

STEJARUL DIN MERCHEAȘA – este supranumit și „Bătrânul Carpaților” și se găsește la aproximativ 1,7 km est de satul Mercheașa (Comuna Homorod). Stejarul are o circumferință de 9,3 m și o vârstă de aproximativ 900 de ani. Accesul se face pe jos sau cu mașina din satul Mercheașa urmărind indicațiile aplicațiilor Waze, Google Maps.

P.S. Ultimele două obiective prezentate nu au făcut parte din această excursie în Cheile Vârghișului, dar le-am prezentat în acest articol pentru că intenționez să reiau la anul o excursie în zonă, excursie anulată din cauza pandemiei de Covid 19.

Mulțumesc colegului meu ghid montan Dragoș Bădici pentru modul profesionist în care a condus această drumeție. Mulțumim pentru pozele din excursie fotografului nostru Robert.

Cei care doresc să vadă locuri frumoase, să cunoască oameni noi și să socializeze îi așteptăm alături de noi în cadrul excursiilor organizate de agenția de turism Hai să Socializăm.