Anul 2018 a fost si este un an foarte aglomerat pentru mine, iar din acest punct de vedere nu am mai avut timp sa descopar si alte locuri frumoase din tara noastra. Asa ca zilele acestea mi-am luat ceva pauza de la activitatile cotidiene si am plecat in decurs de o zi sa descopar pe fuga o frumoasa zona a tarii noastre despre care cunosteam foarte putine lucruri, lucruri pe care vreau sa le impartasesc si cu dumneavoastra cititorii acestui blog.

Zona aleasa pentru recunoastere are ca punct de plecare orasul Turda si imprejurimile sale, strabatand marginea de NE a MUNTILOR TRASCAU. Este un traseu care iti incanta privirile si care alterneaza intre mers cu masina pe drumuri asfaltate sau de macadam si scurte incursiuni pe trasee montane la diferite obiective turistice.

In desele drumuri spre Cluj dupa iesirea din municipiul Turda cand treceam prin localitatea Sandulesti zaream pe partea stanga niste stanci inalte cu aspect ca de chei si mai multe indicatoare pe care era scris „Cheile Turenilor”. Asa se face ca am hotarat sa urmez indicatoarele si am ajuns intr-o zona foarte frumoasa si linistita.

CHEILE TURENILOR sunt chei mai putin cunoscute publicului, pentru ca sunt eclipsate de celebrele Chei ale Turzii. Atat Cheile Turenilor numite si Cheile Turului, cat si CHEILE TURZII fac parte din partea nordica a muntilor Trascau. In cuprinsul acestor munti se mai gasesc inca 20 de chei, ceea ce face ca acesti munti sa fie foarte bine reprezentati de aceste forme carstice. Peisajul acestor chei si asezarea stancilor de asa natura seamana cu peisajul muntilor Dobrogei.

Muntii Trascaului fac parte din grupa muntilor Apuseni si se intind in extremitatea estica a acestora. Acesti munti sunt delimitati in partea de SUD de Valea Ampoiului (afluent al raului Mures) si muntii Metaliferi ; la NORD de Dealurile Clujului, iar la VEST  de Podisul Transilvaniei si Muntele Mare.

Cheile Turenilor sunt strabatute de paraul Racilor, au o lungime de 1850 metri, o suprafata de 25 hectare  si fac parte din SITUL NATURA 2000 rosci0034 CHEILE TURENILOR. Cheile se intind intre localitatile Tureni si Copaceni si au fost locuite inca din neolitic. Fiind formate din stanci calcaroase in interiorul cheilor au fost descoperite 29 de pesteri. Stancile cheilor au o inaltime de 150 metri si sunt renumite pentru traseele de escalada. Parcurgerea efectiva a cheilor necesita echipament si putin efort, dar asta nu inseamna ca nu ai ce sa faci daca le vizitezi. Zona este linistita, cu iarba verde, cosuri de gunoi inchise special amenajate, locuri de picnic, drumul de acces trecand prin comuna Sandulesti fiind asfaltat pana la iesirea din localitate. La iesirea din localitate drumul trece pe langa situl arheologic Sandulesti Copaceni (drum de macadam care se parcurge si cu masini cu garda jos) pana se ajunge la o proprietate privata. In poienile situate de o parte si de alta a drumului am vazut numeroase familii cu copii care se jucau si se bucurau in natura.

Drumul de acces in chei incepe de la proprietatea privata si merge in urcus usor, la inceput printr-un culoar pintre cele 2 gospodarii apoi urca progresiv spre peretii cheilor. Traseul care trebuie urmat este prezentat pe panoul de informare al rezervatiei. Scriind acest articol am gasit pe net o harta interesanta desenata manual de catre un iubitor al muntelui. http://cuplutapearies.blogspot.ro/2010/09/salbaticele-chei-ale-turului_09.html

Sectoarele ce se pot strabate sunt conform afisului de la intrare : Platou Poderei, Tarcurile (zona de escalada), Sura Mare, Drumul Morii, Cararea Stanii.

In trecut din Cheile Turenilor colonistii romani din Turda (Potaissa) directionau apa spre oras prin conducte de teracota, teracote gasite in cadul sitului arheologic Sandulesti. Piatra si lemnul necesare dezvoltarii orasului Potaissa erau luate tot din sectorul Cheilor.

CHEILE TURZII

„Aflate in extremitatea nordica a acestor munti si aparent “rupte de ei” prin cursul Vaii Ariesului, Cheile Turzii se dezvolta in prelungirea culmii calcaroase de origine jurasica Rameti-Bedeleu-Ciumerna, care se extinde In directia nord-est spre Podisul Transilvaniei formand Culmea Petresti. Acest ultim promotoriu stancos, cu o lungime de aproximativ 15 km, a fost strapuns de cursul vaii Hajdatelor si al paraului Racilor care au format doua sectoare de cheie paralele, Cheile Turzii si Cheile Turenilor” ( http://turism-cheile-turzii.ro/)

Spre deosebire de Cheile Turenilor care sunt mai lungi, Cheile Turzii cu lungimea de 1270m au cei mai inalti pereti vertcali din cadrul muntilor Apuseni. Structura lor geologica poate fi urmarita pe o adancime de aproximativ 250 m. intre cele doua masive care le delimiteaza, Culmea Manastirii (793 m) si Dealul Sandului (759m).

Inca din anul 1938 a fost constituita ca o rezervatie naturala care face parte din grupa de rezervatii Sit Natura 2000. Este o rezervatie zoologica, peisagistica si botanica cu o suprafata de 324 hectare. Lungimea defileului este de 1270 metri, aici practicandu-se si alpinism pe pereti de aproximativ 250 metri.

CASCADA CIUCAS

Cascada Ciucas se afla pe valea inferioara a Vaii Hasdate, vale de-alungul careia se gasesc si Cheile Turzii. Cascada se gaseste pe teritoriul admistrativ al satului Cheia din comuna Mihai Viteazu, judetul Cluj. Locul este perfect marcat pe Google Maps, iar pentru cei care vin dinspre comuna Mihai Viteazu se poate face dreapta spre satul Cheia, apoi intalnesc podul de piatra peste raul Aries, si imediat dupa trecerea podului se face stanga pe un drum de macadam. Drumul lat continua pana la un pod peste paraul Hasdate afluent al Ariesului unde facem dreapta pana ajungem la un mic stavilar. Acolo lasam masina si continuam 300 de metri pe poteca din padure pana la cascada.  Inaltimea cascadei este de 4 metri si este formata din cateva rupturi de panta.

De la stavilar, pe langa Cascada Ciucas si pe valea Hasdate trece un traseu montan marcat cu triunghi galben, Traseul nr. 36: Cornești – Cascada Ciucaș – Cabana Cheile Turzii

De la Cascada Ciucas continuam drumul spre orasul Campeni, avand pe partea stanga apele raului Aries si la borna kilometrica unde apare scris comuna Buru o luam la dreapta spre Cabana Buru. Cand facem dreapta intalnim calea ferata a mocanitei ce strabatea Valea Ariesului (cale ferata aflata intr-o stare avansata de degradare), iar langa ea zarim Cabana Buru si indicatorul spre Cheile Borzesti.

Mergem pe traseul marcat si intalnim panoul informativ din imagine. Recomand sa nu mergeti pe traseul marcat prin padure pe unde am mers noi deoarece am ratat tot ce este mai frumos. Abia am reusit sa prind de sus de pe poteca printre copaci cele 4 cascade inferioare de pe Valea Borzestiului.

Ideal de la indicator ar fi sa ne lasam pe firul raului, dar trebuie sa aveti grija sa nu mergeti dupa zile ploioase cand debitul apei este mare. Raul trebuie traversat de cateva ori pentru a ajunge la Cascadele Inferioare. La Cascadele Superioare am renuntat sa ajung deoarece nu aveam dispozitie necesara. (pe poza cu indicatorul gasiti detaliile si avertismentul pentru mersul pe malul raului)

Drumul nostru face stanga prin depresiunea Trascaului si ajungem in comuna Rametea, comuna mentionata documentar in anul 1257. Aceasta comuna era vestita pentru exploatarea si prelucrarea minereului de fier. Astfel in anul 1716 functionau in comuna 16 cuptoare de topit fier si 16 forje (hidraulice).

Pe partea stanga a soselei zarim masivul Piatra Trascaului unde s-au descoperit urme arheologice din eneolitic si din perioada daco romana. In comuna se gaseste si Manastirea Sf. Ioan Botezatorul.

In satul Coltesti intalnim cetatea nobililor din Trascau atestata documentar in anul 1289. (imagini aeriene de la https://peterlengyel.wordpress.com/2015/12/02/torockovar-cetatea-trascaului-sau-cetatea-coltesti/

CHEILE VALISOAREI (CHEILE AIUDULUI) – sunt strabatute de paraul Aiud afluent al raului Mures. Cheile au o latime de 25-150 m si o lungime de 100-150 m. Cheile Valisoarei fac parte din rezervatia cu acelasi nume, rezervatie geomorfica si botanica de interes national, fiind situata pe teritoriul administrativ al satului Valisoara, comuna Livezile, judetul Alba la 14 km de municipiul Aiud.

Pe partea dreapta a cheilor intalnim Vf. Bogza (814 m) si pe partea stanga Plesca Cornilor (860 m) si Vf Rachis (775 m). In peretii cheilor intalnim numeroase fenomene carstice : pesteri, bolti, arcade. Accesul in rezvatie se face pe poteca turistica marcata cu punct rosu.

In localitatea Poiana Aiudului intalnim vechile cariere de piatra ce aprovizionau Combinatul de produse clorosodice de la Ocna Mures.

Ajungand in municipiul Aiud vom merge intai spre Teius la MANASTIREA RAMET, apoi nene vom intoarce pe drumul european E81 Teius – Aiud – Turda, trecand prin localitatile Miraslau, Decea, Unirea, Dumbrava, Mihai Viteazul si municipiul Turda.

MANASTIREA RAMET – este situata pe Valea raului Geoagiu in Muntii Trascau in judetul Alba. Pentru a ajunge la aceasta manastire, din localitatea Teius cum mergi de la Alba Iulia la Cluj Napoca, se face stanga si se parcurg 16 km prin muntii Trascaului, pe Valea Geoagiului. Ca toate zonele de munte acest traseu este de o frumesete fara seaman, cu paduri, stanci golase si raul Geoagiu care iti incanta auzul cu sususrul lui.

Intemeiata de 2 monahi, Romulus si Ghenadie, biserica este construita in anul 1225. Mai tarziu biserica de lemn este inlocuita cu una de piatra in anul 1377 (cea din prim plan). Constructia fiind din blocuri de piatra sparta si din bolovani de rau, pictura bisericii a fost afectata de umiditatea provocata de panza freatica si de cateva inundatii. Cea mai importanta lucrarea fost facuta in anul 1998 si a constat in ridicarea intregului bloc de piatra de 750 tone.

O consemnare in litere de piatra deasupra usii ne spune despre o prima zugravire a bisericii din timpul lui Matias Crai (1487). Printre ocrotitorii manastirii se numarau domnitorii Radu cel Mare (1506), Mihai Viteazul, Gabriel Bethlen (sec XVII) . In decursul istoriei zidurile bisericii au suferit mai multe distrugeri, astfel ca in 1762 si 1765 generalul austriac Bukow are misiunea de ai persecuta pe romani si de ai obliga sa paraseasca credinta stramoseasca. Dupa aceaste distrugeri biserica se repara si devine biserica de mir. Viata monahala se reia abia in anul 1940, cu cativa calugari.

Cresterea numerica a monahilor si a credinciosilor a facut ca in anul 1981, maicutele de la manastire au cerut construirea unei biserici noi. Astfel la 28 iunie 1982 s-a sfintit temelia bisericii, pentru ca 4 ani mai tarziu biserica sa fie terminata. Hramurile bisericii sunt: „Sf Apostoli Petru si Pavel” si „Adormirea maicii Domunlui”. Aici in biserica se gaseste o copie fidela a icoanei Maicii Domnului Pantanassa de la Sf munte Athos.

In localitatea Miraslau la 18 septembrie 1600 domnitorul Mihai Viteazul este infrant de trupele generalul austriac Basta. La 5 km de localitatea Miraslau intalnim localitatea Decea cunoscuta in evul mediu pentru depozitele de sare. De aici porneau plutele incarcate cu sare pe raul Mures, plute care duceau sarea la Alba Iulia, Deva, Lipova, etc. Din localitatea Unirea continuam urcusul dealurilor ce despart Valea Ariesului de Valea Muresului si ne oprim in orasul Turda.

P.S. Multumesc prietenului meu Costi Sebe pentru aceasta filmare minunata. (https://www.youtube.com/watch?v=RiuSwe8CTsI)