Clisura Dunării – malul românesc și malul sârbesc


Dunărea este al doilea fluviu ca lungime și ca debit din Europa, după fluviul Volga. Lungimea fluviului Dunărea este de 2857 km. „Km 0” al Dunării este considerat Farul vechi de la Sulina. Dunărea izvorăște din Muntii Pădurea Neagră, Germania, sub forma a doua râuri : Breg și Brigach. Aceste doua râuri se unesc în orășelul german Donaueschingen, dând naștere astfel fluviului Dunărea. Acesta străbate continentul Europa de la vest la est trecând prin 10 țări și 4 capitale de stat. Tările străbatute de Dunăre sunt : Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina. Cele 4 capitale europene străbătute de Dunăre sunt : Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad.

Astfel, Dunărea trece pe la poalele Munților Alpi, traversează Pusta maghiară, apoi cel mai lung defileu din Europa, Defileul Dunarii, ca mai apoi să se verse în Marea Neagră , prin cele 3 brațe Chilia, Sulina și Sfantu Gheorghe.

În țara noastră, Dunărea intră prin localitatea Baziaș și curge până la Sulina, unde se varsă în Marea Neagră. Lungimea sa pe teritoriul României este de 1075 km. În satul Pătlăgeanca, Dunărea se desparte în cele 3 brațe care formează delta. Cantitatea cea mai mare de apă, trece pe brațul Chilia (2/3), iar cea mai mică cantitate de apă trece pe brațul Sulina. Datorită faptului că brațul Sulina este mai scurt ca lungime, acesta s-a putut amenaja prin dragare ca să fie folosit pentru navigație.

La intrarea în România, Dunărea are un debit de 5560m3 / s datorită celor 4 afluenți mari, pe care îi adună din apropierea orașului Belgrad : Drava, Tisa, Sava și Morava. În satul Pătlageanca unde Dunărea se desparte în cele 3 brațe ale Deltei, debitul mediu ajunge la 6470 m3 / s, debit pe care îl are fluviul Volga.

Pe teritoriul nostru, Dunărea cuprinde 4 sectoare cu caracteristici diferite : Defileul Baziaș – Orșova, sectorul Porțile de Fier – Călărași, sectorul Călărași – Brăila și sectorul Deltei.

Noi ne vom ocupa în acest articol de prima porțiune, Defileul Baziaș Orsova.

Localitățile dunărene care se întind de-alungul Defileului pe malul românesc sunt : Baziaș, Divici, Belobresca, Susca, Radimna, Pojejena, Măcești, Moldova Veche, Moldova Noua, Coronini, Sfânta Elena, Liborajdea, Crusovita, Gornea, Liubcova, Berzasca, Cozla, Svinita, Eibenthal, Dubova, Eșelnita, Orșova, Ilovița și Gura Văii.

Localitățile dunărene care se intind de-alungul Defileului pe malul sârbesc sunt : Golubat, Brnjica, Dobra, Boljetin, Donji Milanova, Golubinje, Tekija și Kladovo.

Vom prezenta obiectivele turistice din Clisura Dunării de pe cele 2 maluri ale fluviului Dunărea, începând din localitatea Gura Văii, localitate de unde încep Parcul Național Porțile de Fier și Parcul Național Djerdap în Serbia.

Parcul Național Porțile de Fier este situat în partea de sud vest a României pe malul stâng al Dunării. între localitățile Gura Văii și Baziaș. În componența sa intră și culmile sudice ale munților Locvei și Almăjului, precum și culmile munților Mehedinți. În zona Parcului National Porțile de Fier se gasesc muzeele următoare : Muzeul etnografic Eșelnița, Muzeul etnografic şi arheologic Gornea, Muzeul Hidrocentralei Porţile de Fier I, Muzeul Regiunii Porţile de Fier din Drobeta Turnu‐Severin.”

Parcul Național Djerdap a fost creat în 1974 și este situat în partea de nord est a Serbiei, la granița cu țara noastră. Suprafața acestui parc este de 63608 ha. Cheile și canioanele din acest parc sunt alcatuite din roci calcaroase, care formează masive înalte peste Dunăre : Piatra Jelenske, Sokolovac, Čoka Njalta, Veliki Strbac si Mali Strbac. Dunărea trece prin Parcul Național Djerdap pe o lungime de aproximativ 100 km.

De la Baziaș la Orșova întâlnim în drumul nostru : Defileul Golubac cu o lungime de 14.5 km, Defileul Gospodin Vir cu o lungime de 15 km si Defileul Cazanele Mici și Mari cu o lungime de 19 km. .

Între orașele Drobeta Turnu Severin și Orșova se află amplasată pe Dunăre, cea mai mare hidrocentrală a României: Hidrocentrala Porțile de Fier I.

Construcția hidrocentralei a început la 7 septembrie 1964  și a fost finaizată pe 16 mai 1972, așa cum găsim pe placa comemorativă plasată la intrarea în muzeu : ˝ Astazi 7 septembrie 1964 în prezența președintelui consiliului de stat al Republicii Populare Române Gheorghe Gheorghiu Dej și a președintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia Iosif Broz Tito a avut loc inaugurarea lucrărilor de construcții a sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier simbol al prieteniei și colaborării între popoarele român și iugoslav˝

Puterea instalată a hidrocentralei este de 2200 MW și o producție anuală de peste 11 miliarde kWh. Din spusele muzeografului am aflat că : Puterea instalată a fiecărei turbine este de 194,5 MGW. Lacul de acumulare format are peste 2 miliarde metri cubi de apă și o lungime de 120 km. Greutatea unei turbine este de 3680 t. Axul turbinei are o lungime de 18 m. Jos, in Sala Turbinelor, se găsește butucul cu cele 6 pale (fiecare pală are greutatea de 20 t). Rotorul generatorului are 600 t si 14 m diametru. Energia electrică produsă de turbine trece la cele 6 transformatoare ridicătoare de putere, dupa care este transmisă mai departe în Sistemul Energetic Național.

Înainte de construcția hidrocentralei, s-au făcut cercetări arheologice și s-a stabilit că locurile acestea au fost populate, din paleolitic.

Pe Dunăre, înainte de construcția hidrocentralei, se găsea o insulă mică numită Ada-Kaleh, unde se găseau : dulceață de trandafiri, smochine, rahat turcesc etc.

Această insulă, situată în aval de Orșova, avea o altitudine de 48 m, fiind dominată de dealul Alion, înalt de 317 m. Lungimea insulei era de 1750 m, iar lățimea de 500 m. Primele fortificații au fost facute pe insulă, de către domnitorul Iancu de Hunedoara, pentru ca să oprească atacurile Imperiului Otoman. Insula a fost înghițită de apele lacului de acumulare. In amintirea acestei insule, în muzeu s-a amenajat o cameră tipic turcească, așa cum arăta înainte de scufundare.

˝ Când turcii au încetat să fie nomazi, ei au transpus în organizarea interiorului concepția veche a cortului, păstrând covorul ca element central al spațiului de locuit. Așa se face că și casele turcești de pe insula Ada – Kaleh erau lipsite aproape complet de orice mobilier, afară de divanuri sau sofale și de măsuțe scunde, podelele fiind acoperite cu covoare, iar pe pereți atârnau tablouri vechi cu senințe din scrierile sacre. ˝

În cadrul muzeului se mai găsește o expoziție de roci, o expoziție cu machete de vapoare și o expoziție de păsări sălbatice.

La fiecare machetă de vapor se dau și caracteristicile: cel de sus este un tanc petrolier cu dimensiunile de 6000 / 7000 TDW; L = 147 m; motor 2 x 2080 CP; 300 rot / min.


Pe digul de la Baraj este punctul de trecere rutier al frontierei cu Serbia. De la muzeu mergând spre Orșova, trecem prin localitatea Vârciorova, cunoscută înainte de 1918 ca localitate de graniță între Imperiul Austro – Ungar și România. Imediat pe partea stângă întâlnim indicatorul către mănăstirea Vodița, iar mai apoi după traversarea viaductului Vodița, întâlnim la dreapta traseul ecoturistic Dealul Vodiței – Dealul Duhovna , marcaj cerc galben, traseu de circa 5 ore care are ca punct final o panoramă asupra orașului Orșova.

Mănăstirea Vodiţa a fost construită între 1370 şi 1372 pe teritoriul comunei Varciorova, la aproximativ 500 m distanţă de Dunăre. Intemeietorul acestui lăcas este călugărul Nicodim. Ruinele vechii biserici se văd şi în prezent, lângă acestea fiind construită în 1995 o biserică de lemn.”

Vom face stânga spre orașul Orșova, acolo unde râul Cerna se varsă în Dunăre.

Orașul Orșova este un municipiu din județul Mehedinți situat pe malul lacului de acumulare Porțile de Fier I. În timpul stăpânirii romane asupra Daciei, pe vechea vatră a orașului, care se află sub apele lacului de acumulare se găsea vechea cetate romană Dierna.

In oraș se pot vedea :

Mănăstirea Sf. Ana este ctitorie a ziaristului interbelic Pamfil Şeicaru, fiind aşezată în imediata apropiere a municipiului Orşova, pe Dealul Moşului.

Biserica Sf. Niculae cel Sărac din Orşova a fost realizată la începutul secolului al XIX‐lea, având o compoziţie în care se resimt influenţe dorice, baroce şi neoclasice.

Catedrala romano‐catolică din Orşova se află în zona centrală a localităţii, în vecinătate a „Pieţii 1800”. A fost construită între anii 1972‐1976, ca urmare a strămutării Orşovei vechi pe actualul său amplasament. Catedrala este o construcţie din beton finisat prin cofraje şi lemn, având formă de cruce din orice punct ar fi privită.

Din Orșova ne indreptăm spre localitatea Moldova Nouă, unde vom intra efectiv pe CLISURA DUNĂRII.

Luna oglidindu-se în Dunăre și vedere spre malul sârbesc

Clisura Dunării este o zonă geografică situată de-alungul malului nordic al fluviului Dunărea, fiind situata în sudul provinciei Banat, pe teritoriul Parcului Național Porțile de Fier. Aceasta zona începe din localitatea Gura Văii, continuă la Orșova, Dubova, Svinița și până la Moldova Nouă.

La ieșirea din localitatea Eșelnita, pe malul sârbesc zărim localitatea Tekija, al carui teritoriu administrativ se învecinează pe malul românesc cu localitățile Eșelnita și Dubova (mănăstirea Mraconia, golful Dubova, Chipul lui Decebal și Cazanele Mici) . Localitatea Tekije este situată la 12 km în amonte de hidrocentrala Portile de Fier I, la poalele muntelui Miroc. În urma construcției barajului de la Porțile de Fier, vechea așezare Tekije ca și alte sate sârbești și românești, au fost inundate de apele lacului de acumulare, astfel încât locuitorii au fost strămutați, formând actuala localitate Tekije. Istoricii ne spun că pe vatra vechei cetăți romane Transdierna, s-a dezvoltat și localitatea Tekije de sub apele barajului. Populatia majoritară este formata din sârbi alături de care locuiesc și români. Ocupația predominantă a locuitorilor este pescuitul.

Drumul pe malul românesc ne conduce spre golful Dubova, așezat în zona Cazanele Dunării și de unde se pot inchiria contracost bărci, care te vor plimba prin Cazanele Dunarii.

Zona Cazanele Dunării este cea mai căutată atracție turistică din defileul Dunării. Accesul spre cazanele Dunării se poate face atât pe uscat cât și pe apă, dar cea mai spectaculoasă abordare este călătoria pe apă. Din orașele port Moldova Noua si Orșova se pot organiza călătorii pe apă.

Cazanele Dunarii fac parte din Parcul Natural Transfrontalier Portile de Fier si se constituie ca o rezervatie naturala, unde se gasesc și cateva plante endemice. Cazanele Dunării includ golful Dubova care face legătura între Cazanele Mari si Cazanele Mici. Ele se întind pe o distantă de 9 km, între localitatea Eșelnița și gura de vărsare a râului Plavișevița. (numele râului provine de la vechea localitate Plavișevița, localitate aflată sub Dunăre în urma construcției Barajului Porțile de Fier).

Recomand să parcurgeți Cazanele Dunării cu vaporul în luna aprilie pentru a putea vedea frumoasa “lalea galbenă de clisura” care îmbracă pereții abrupți ai munților ce străjuiesc defileul. Și în luna mai după ce se trec lalelele, munții se îmbracă cu tufe de liliac sălbatic.

CAZANELE MICI se întind pe o lungime de 3,6 km, între km 965 și km 968,6 fluvial, fiind străjuite de munții Ciucaru Mic (313 m) pe malul românesc și Strbacul Mic (626m) pe malul sârbesc. Valea se îngusteaza extrem de mult astfel încât distanța dintre cei doi munți ajunge până la 150 m și adancimea apei la 100 m. La intrarea în Cazanele Mici se poate vedea pe malul sârbesc Tabula Traiana, iar pe malul românesc golful Mraconia cu frumoasa mănastire Mraconia precum și Statuia lui Decebal.

Chipul lui Decebal este cea mai înaltă statuie în stâncă din Europa având înalțimea de 40,45 m și o latime de 25 m. Ideea sculpturii acestei capodopere a fost a regretatului profesor universitar Iosif Constantin Dragan care a susținut și financiar această lucrare. Ca înălțime Chipul lui Decebal este a șasea statuie din lume. Sculptura în stâncă a fost realizată timp de 10 ani în perioada 1994 – 2004.

Această uriașă sculptură a fost realizată de 12 sculptori alpiniști conduși de sculptorul român Florin Cotarcea născut pe malul Dunării în frumosul orașel Orșova. Lucrarea a fost periculoasă din punct de vedere al lucrului la înălțime și al viperelor. Primul pas la începerea lucrării a fost prin defrișarea zonei și pregătirea stâncii, apoi materialele de lucru au fost transportate cu barca pâna la baza stancii, de acolo fiind ridicate cu frânghii sau cărate cu rucsacul. La baza statuii găsim inscripția

“ DECEBALUS REX DRAGAN FECIT „ adica „REGELE DECEBAL FACUT DE DRAGAN”

În aval găsim pe malul sârbesc Tabula Traiana dedicată împăratului Traian în anul 103 d. Hr cand s-au încheiat lucrările drumului roman de pe malul drept al Dunării. „Tabula Traiana (monument) este parte a Limesului Roman I și a drumului Împăratului Traian care a fost construit între 98 până în 117 e.n. în zona Cazanele Mici. Tabula Traiana este considerată componentă importantă a proiectului de construcţie din perioada Împăratului Traian, alături de construcţia drumului și de podul de peste Dunăre, de la Kladovo.

Istoria Mănăstirii Mraconia se pierde în negura timpului, dar surprinde prin faptul că deși de-alungul timpului a suportat tot felul de distrugeri a rămas “ca o certitudine a credinței, nadejde a Invierii și temelie a dragostei” asa cum găsim scris în prezentarea de pe geamul bisericii de la intrare. Se stie sigur ca in anul 1523, banul Severinului Nicolae Garlisteanu cu sotia, fiica si nepoata ctitoresc aceasta manastire. Fiind asezata in calea armatei otomane, biserica a avut destule de suferit din partea acestora. In anul 1967 vechea manastire reconstruita de multe ori de-alungul timpului este demolata de regimul comunist. In anul 1993 se pune piatra de temelie a bisericii pentru ca in anul 1995 sa fie terminata in forma actuala. Din anul 2008 aceasta manastire a devenit manstire de maici. Accesul la mânăstire se face din sosea, dar și de pe Dunare unde cand o privești ai impresia că ești în fața unei mănăstiri de la Muntele Athos.

CAZANELE MARI se întind pe o lungime de 1,4 km între km fluviali 970 și 973,8. Fluviul este mărginit de munții Ciucaru Mare (318 m) pe malul românesc și Strbacul Mare (768 m) pe malul srabesc. Distanța dintre cei doi munți ajunge până la 200 m și adancimea apei de 80 m. Datorită curenților puternici din adânc se creeaza la suprafața apei, bulbuci care dau senzația de fierbere, de unde și denumirea de cazane.

Malurile Dunării în Cazanele Mari sunt pline de numeroase peșteri dintre care amintim : Peștera Ponicova și Peștera Veterani

Peștera Ponicova este cea mai mare peșteră din defileul Dunării și se poate vizita de pe uscat si de pe apa. Datorită faptului ca 2 nivele din peșteră sunt sub ape aceasta se poate vizita decât cu un ghid speolog. Are o lungime de 820 m si este formata din 3 galerii principale: galeria stalactitelor, galeria stalagmitelor si galeia liliecilor. Deasemenea este structurata pe 3 nivele: 2 nivele au ramas sub apa datorita lacului de acumulare, iar al treilea nivel este la suprafata.

Peștera Veterani a fost locuită înca din cele mai vechi timpuri. Dacii au considerat peștera ca pe un sanctuar al lui Zamolxis. Sala peșterii are înălțimea de 40 m, lungimea de 34 m și lătimea de 30 m. În mijlocul peșterii se gasește altarul unde dacii aduceau jertfă zeului Zamolxis. Lupte aprige se dau la peștera între trupele turești și austriece în anii 1692 si 1788. ”

La km 973 se părăsesc Cazanele Dunării.

(Articol publicat si completat de subsemnatul în Revista de Economie si Administrație Sanitară, revista editata sub egida regretatului profesor si calator prof. dr. Pompiliu Manea).

După această croazieră de 2 ore, ne întoarcem în golful Dubova, de unde vom pleca mai departe spre Moldova Nouă. Pe malul sârbesc, zărim viaductele și tunelurile de pe șoseua lor, precum și cele câteva case ale localității Golunbije.

Pe malul românesc trecem pe lângă CetateaTrikule, cetate ce „a fost ridicată în secolul al XV‐lea pentru a opri expansiunea otomană spre vest, ruinele observându‐se şi în prezent în apropierea localităţii Sviniţa. Cetatea Tri Kule era reprezentată prin trei turnuri dispuse pe malul Dunării în formă de triunghi. Ansamblul Cetăţii Trikule a fost inundat în urma amenajării lacului de acumulare Porţile de Fier I, la suprafaţă observându‐se doar două turnuri.”

 

Drumul, este de o frumusețe aparte, astfel că mergand de-alungul Dunării, vezi malul sârbesc cu tunele , viaducte și vase de croazieră etc.

După ce trecem de Cetatea Trikule ajungem în frumosul sat SVINIȚA ,unde anual are loc festivalul smochinelor. Svinița este un sat cu o populație de 90% formată din sârbi, restul fiind români. În secolul al XVIII-lea, austriecii care stăpâneau Banatul, înființează acest sat, pentru supravegherea navigării fluviale, aici fiind la inceput un centru de grăniceri.

Neck-ul vulcanic Trescovăț. La 6 km de la ieșirea din localitatea Svinița în dreptul popasului Staristea, se deschide o panoramă asupra neck-ului vulcanic Trescovat. Pentru a ajunge la acesta, se poate parcurge un traseu montan de aproximativ 8 ore. Neck-ul vulcanic (coșul vulcanic) reprezintă hornul sau orificiul de evacuare a materialelor expulzate. În timpul perioadelor de liniște și după stingerea vulcanului, în coș rămân lave sau piroclastite consolidate; ele pot fi puse în evidență numai prin eroziunea conului.

Rezervația naturală „Lacul fosilifer Svinița”. Pe Valea Saraorski, se pot observa unul din cele mai bogate zăcăminte de faună fosilă din Jurasic. Amonitii sunt o clasă de cefalopode fosile apărute în Devonian, fiind protejate de cochilii.

La ieșirea din Svinița spre localitatea Cozla, zărim pe malul sarbesc site-ul preistoric „Lepenski Vir” (7000 ‐ 6000 î.Hr), datând din neolitic și care se găsește pe teritoriul adminstrativ al localității Donji Milanova. Aici incepe si Defileul Gospodin Vir cu o lungime de 15 km.

Mergand mai departe spre Moldova Noua putem sa vedem Cuta de la Dumbravița de pe malul sârbesc formată din calacre fosilifere, vechi de peste 100 milioane de ani.

Între localitățile Cozla și Berzeasca, se găsește o veche cetate, Cetatea Drencova, care in prezent este inundată de apele Dunării. Singura mărturie este zidul fostei biserici.

„Peştera cu musca. În abruptul din strâmtura Coronini ‐ Alibeg se deschide Peştera Gaura Chindiei II, rezervaţie arheologică unde au fost descoperite urme de artă rupestră ce aparţin paleoliticului şi neoliticului.”

„Cetatea Ladislau a fost construită pe malul stâng al Dunării, fiind menţionantă încă din secolul al XIV‐lea. Cetatea, cu rol strategic, era destinată controlului traficului fluvial pe Dunăre.

Intr-un loc foarte greu accesibil al Dunării întalnim Cetatea medievală Golubac și mai apoi localitatea cu același nume pe malul sârbesc. Din sursa de mai jos (tradusă din limba sârbă) http://www.tvrdjavagolubackigrad.rs/ aflam că prima atestare istorica a acestei cetăți, are loc în anul 1335 (astăzi este în renovare cu bani europeni).„În vremuri tulburi, locurile în care mari imperii de secole lupta pentru dominare și teritoriu, pe o stâncă abruptă apare o cetate. Nu stim cine sau cand a construit o cetate, nu exista documente scrise care vorbesc despre asta, dar peretii si turnurile orasului sunt indicatoarele care vorbesc despre trecutul de lupta si suferinta, de moarte dar si de viata”

Începând cu anul 1335, cetatea Golubac a fost un important centru de frontieră. Primii stapânitori ai cetății între anii 1335 – 1410, au fost ungurii. În 1410. ultimul conducător al cetății. pe nume Despot moare, iar comandantul orașului, Ducele Ieremia, vinde cetatea Imperiului Otoman pentru 12000 de ducați. În timpul secolelor XIV – XV cetatea a devenit scena unor confruntări între Serbia, Turcia și Ungaria. Sârbii doreau să protejeze teritoriile lor de atacurile ungurilor si ale turcilor, iar ungurii doreau să iși asigure posesiunile lor peste Dunăre. Cine deținea acest oraș, avea deplină putere în controlarea granițelor de stat. În cele din urmă, orașul va cădea sub dominația turcească.

„Golubacki grad a fost construit pe pante abrupte, inaccesibile de calcar. Meterezele bine conservate și turnurile de apărare depun mărturie și azi despre construcţia militară cea mai mare de la Djerdap. Inaccesibilitatea locației nu a permis dezvoltarea orașului și, odată cu sfârșitul perioadei de funcționare a fortificaţiei, la mijlocul secolului al XIX‐lea, a fost abandonată. Localitatea Golubac s‐a dezvoltat pe o locație mai convenabilă, în amonte de cetate.

De la cetatea Golubac, Dunărea își lărgește abia, părăsind Defileul Golubac, iar pe țărmul românesc, zărim stânca Babacaia și cetatea  Ladislau.

Drumul nostru continuă spre Moldova Noua părăsind cursul Dunării.

„Alături de acestea, mai trebuie menționate și ruinele bisericii medievale de pe valea Siriniei, biserica catolică din localitatea Moldova Nouă, clădirile din secolele al XVIII‐lea şi al XIX‐lea din localităţile Berzasca, Eibenthal, Bigar, Liubcova, Moldova Nouă şi Pojejena, morile de apă de pe valea Cameniţei, Elisevei şi Povalinei. (Complexul Mulinologic Rudaria).

Sunt cunoscute pentru obiectele de artă populară localităţile Garnic şi Şicheviţa.

Cetatea şi aşezarea dacică din satul Divici (în punctul „Grad”) reprezintă o mărturie a locurii dacice a acestui spaţiu, situl fiind considerat de importanţă naţională, fiind recunoscut ca element de patrimoniu naţional prin Legea nr. 5 din 2000.”

P.S.

  • Pentru cei ce doresc să cunoascăe mai bine aceasta zonă transfrontalieră,  recomand studiul de la

http://www.bioregio carpathians.eu/tl_files/bioregio/donwnloads_resources/Key%20Outputs%20and%20Publication/WP6_6.2_Ecotourism%20study%20pilot%20area_RO_PP07.pdf

(Citatele dintre ghilimele aparțin acestei surse)

  • Această zonă frumoasă face parte din zona muntoasă a provinciei Banat. Pentru cei ce vor să cunoască în detaliu zona Banatului recomand cartea : Banatul montan, Ghid turistic, scrisă de prof dr. Gheorghe Popovici. Pentru comenzi se poate lua legatura cu domnul Popovici Georgian – 0751085092. O scurtă prezentare a cartii se găsește la http://banatul-montan.ro/ .

33 de gânduri despre “Clisura Dunării – malul românesc și malul sârbesc

  1. Lumi

    Ma duc cu gandul si vad cu ochii mintii locurile pe unde ai trecut si ma bucur in sufletul meu…si iti multumesc ..! Sper sa ajungem si noi in toamna asta sau de ce nu in primavara cand muntele ala isi schimba culorile in functie de „imbracaminte”…! Numai bine iti doresc Tony !

    Apreciază

  2. Claudia

    Am fost si eu impreuna cu familia si prietenii in locurile acestea superbe,n-am cuvinte…..mi-as dori sa mai merg pt ca n-am apucat sa vizitez tot .O sa-i conving pe toti cunoscutii sa nu rateze aceste frumuseti ale naturii. 🙂

    Apreciază

  3. Pingback: Svinita si Clisura Dunarii | peregrinprinlume

  4. Adelina

    Superbe peisajele,nu de mult am venit de la baile felix si ajunsa am intrat pe internet sa ma documentez despre clisura Dunarii si m-am oprit la postarea ta care este fascinanta si ma facut curioasa alegerea , vreau sa merg acolo dar nu stiu cu cine sa iau contactul pt croaziera cu barca?ma puteti ajuta?multumesc si astept raspuns…

    Apreciază

    1. Frumoasa initiativa dl Dusan,dar din pacate timpul nu imi permite sa dau curs invitatiei dvoastra. La sfarsitul lunii voi străbate Clisura Dunării pe partea sârbă de data asta . Va doresc o călătorie frumoasa cu vaporul,nu veti regreta. Cu respect

      Apreciază

  5. Pingback: Malul sarbesc al Dunarii prin defileul Cazanelor | peregrinprinlume

  6. madalina

    am fost in practica cu facultatea aici pentru prima data , un loc superb , acum dupana 3 ani , mi.am ales licenta in domeniul turismului cu studiu de caz dunarea la orsova 🙂

    Apreciază

  7. Romania Pitoreasca

    Foarte frumos, am fost cu sotia in vara anului 2016 in Drobeta Turnu Severin, iar excursia am programat.o prin Clisura Dunarii, unde am sarbatorit 20 de ani frumosi de casatorie, cazarea a fost la pensiunea Perla Dunarii, o locatie superba cu oameni minunati.
    Sper sa mai pot reveni intr.o noua croaziera pe malul Sarbesc, o tara foarte frumoasa si istorie fascinanta.

    Apreciază

    1. Ma bucur ca ati fost incantata de aceasta zona frumoasa pe care am cautat sa o promovez prin cateva articole pe acest blog. Si mai important este faptul ca ati sarbatorit in acest loc acest frumos eveniment. Va doresc calatorii cat mai frumoase in tara noastra si multe binecuvantari in familie si alaturi de cei dragi.

      Apreciază

  8. Romania Pitoreasca

    Anul acesta ne.am programat o excursie pe Transalpina cu plecare din Sebes si finalizata la Portile de Fier, bineinteles cu vizitarea obiectivelor turistice de pe traseu.
    Sfaturile Dvs. vor constitui un ghid orientativ foarte util in aceasta excursie.
    Un sfat pentru iubitorii de drumetii, vizitati aceasta tara minunata si binecuvantata de Dumnezeu.
    Totodata felicitari pentru modul de prezentare a materialelor informative si ma bucur ca bunicul dvs. v.a deschis apetitul pentru istoria si geografia Romaniei.

    Apreciază

  9. Pingback: Cheile Nerei : sectorul Podul Bei – Sasca Romana – peregrinprinlume

  10. Pingback: Delta Dunarii la Sf.Gheorghe – peregrinprinlume

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.