Publicat de: peregrinprinlume | septembrie 24, 2018

Scurta vizita in Tara Almajului cu intoarcere pe soseaua TransSemenic

De aceasta data va propun un TRASEU frumos, traseu ce are ca punct de plecare si de sosire statiunea Baile Herculane (statiune asezata la marginea Parcului National Domogled – Valea Cernei ). Traseul va trece prin marginea a 2 parcuri nationale: Parcul National Cheile Nerei Beusnita si Parcul National Semenic – Cheile Carasului

BAILE HERCULANE – MORILE DE APA DE LA RUDARIA CASCADA BIGAR – RESITA – DJ582 TRANSSEMENIC ( VALIUG- GARANA- TREI APE – SLATINA TIMIS) – TEREGOVA – BAILE HERCULANE

Prin numarul morilor de apa ( 22 la numar) Rezervatia mulinologica de la Eftimie Murgu (Rudaria) se constituie ca cel mai spectaculos parc mulinologic din Romania si din sud estul Europei. Si in alte locuri din tara noastra gasim mori de apa solitare, dar numai la Rudaria gasesti asa de multe mori grupate la un loc. In acest sens amintim alte mori de apa solitare din tara noastra : Moara de apa de la Rametea sau Moara de la Ohaba.

Acest parc mulinologic se gaseste pe apele Rudariei, rau ce trece prin comuna Eftimie Murgu, comuna aflata in vechea Tara a Almajului. Tara Almajului cunoscuta si sub numele de „tinutul colinelor” se gaseste pe cursul mijlociu al raului Nera, in depresiunea Almajului, depresiune care este marginta de muntii Semenic, Aninei, Almajului si Locvei (vezi harta). Populatiei acestei zone este de aproximativ 16000 de locuitori raspanditi pe o suprafta de 1114 kmp si cuprinde 16 localitati principale dintre care cea mai importanta este localitatea Bozovici, localitate considerata ca si „capitala” tarii.

Acces :

  • Resita Anina pe DN 58, apoi continuarea pe DN 57B Anina – Bozovici
  • din DN 6 Orsova Caransebes prin localitatea Iablanita pe DN 57B, Iablanita – Borlovenii Noi – Bozovici
  • Din DN 57 Orsova – Moldova Noua continuam pe DJ 571 Moldova Noua – Sasca Montana (drum plin de cratere), iar apoi din Sasca Montana prin localitatea Carbunari pe drumul judetean DJ 571B

In link-ul bolduit se gaseste Istoria Tarii Almajului, tara ce a fost locuita de stramosii nostri daci.

In comuna unde se gasesc morile cu ciutura s-a nascut revolutionarul pasoptist Eftimie Murgu, cel care a fost conducatorul banatenilor in timpul Revolutiei de la 1848. O alta personalitate nascuta la Rudaria este istoricul Ion Sarbu (1865-1922), autor al lucrarii „Istoria lui Mihai Viteazul”.

Accesul spre localitatea Eftimie Murgu se face din localitatea Bozovici pe DN57B, apoi pe drumul DJ571F urmarind indicatorul catre comuna Eftimie Murgu. De precizat ca drumul DJ 571F este foarte cariat pe sensul de mers spre comuna Eftimie Murgu.

Trecand pe drumul ingust din comuna intalnim la iesire panoul informativ care ne anunta ca ne aflam la inceputul Ansamblului de mori de la Rudaria, ansamblul inclus in Patrimoniul Mondial Unesco. Initial aceste mori construite in secolul al XIX lea erau in numar de 50 m, dar de-alungul timpului unele s-au distrus ramanand astazi decat 22 de mori functionale. Nu le-am putut cuprinde pe toate in scurta vizita pentru ca unele sunt asezate in gospodariile taranilor. La inceputul anului 2000 aceste mori au fost restaurate cu bani europeni prin intermediul Muzeului Astra din Sibiu.

Prima moara intalnita este moara FIRIZ. Aceasta moara surpinde prin usa originala, pentru ca multe mori au fost refacute. Un alt aspect surprins este mirosul frumos de malai si faina care te invaluie cand treci pe langa fiecare moara. Numele dat de localnici acestor mori sunt destul de ciudate cum ar fi Moara Indaratnica dintre Rauri sau Moara de la Tunel. Drumul este ingust si sunt putine locuri de parcare asa ca este bine sa il parcurgeti pe jos.

Dupa MOARA FIRIZ de la intrarea in traseu gasim un grup de 3 mori ce poarta numele de  : MOARA INDARATNICA DINTRE RAURI, MOARA PATOANEA, MOARA BATOLEA.

Interesanta este MOARA DE LA TUNEL. Numele acesta vine de la tunelul sapat in stanca de sateni pentru a mari debitul apei. Acest tunel este prevazut cu o stavila care se ridica cand cineva are de macinat pentru ca apa de pe canal sa poata sa invarteasca roata morii.  Pe peretele morii se gaseste atarnat tabelul pe zile cu oamenii angajati ca sa macine la moara. In spatele fiecarei mori se vede VALTOAREA, si cascadele antropice construite pentru a strange apa.

Alte mori intalnite se numesc : MOARA TRAILOANEA, MOARA VILOANEA.

Morile se gasesc de o parte si de alta a drumului. Mergand pe langa ele trecem un pod si dupa aproximativ 300 de metri ajungem intr-o poiana larga amenajata pentru picnic. De acolo drumul continua prin Cheile Rudariei.

Ne intoarcem pe acelasi drum pana in DN57B si ne continuam drumul spre localitatea BOZOVICI – considerata capitala Tarii Almajului, localitate atestata in anul 1484 in timpul domniei regelui Matei Corvin.

De la Bozovici continuam drumul si ajungem la Paralela 45 unde o punte trece apele raului Minis spre izvorul si cascada Bigar. (descriere in link)

De la cascada Bigar strabatem pe o distanta de 14 km Cheile Minisului, chei impartite in 4 sectoare de apele rauluil Minis. Iesind din Cheile Minisului ajungem in orasul minier ANINA (intr-un articol viitor vom prezenta si frumosul orasel Anina). De la Anina mergand spre municipiul Resita trecem prin localitatea Carasova – punct de plecare spre : Cheile Carasului, Cheile Garlistei, Pestera Comarnic. Deasupra Carasovei pe podisul pietros zarim ramasitele Cetatii Carasului, cetate medievala atestata documentar in anul 1230.

Traversam municipiul RESITA, trecand prin Orasul vechi (Cartierul Muncitoresc, cartier unde gasim ruinele fabricilor din oras) si peste raul Barzava. Raul Barzava traverseaza orasul Resita izvorand din muntii Semenicului si varsandu-se in raul Timis (pe teritoriul Serbiei) avand o lungime de 157 km. Pe acest rau de la izvoare pana in localitatea Resita s-au format 3 lacuri de acumulare : Gosna Crivaia, Valiug – Breazova si Secu. La 5 km de iesirea din Resita la stanga se lasa drumul spre statiunea SECU si lacul de baraj cu acelasi nume.

De la bifurcatie si pana in localitatea Slatina Timis intram pe soseaua TRANSSEMENIC numita si TRANSALPINA BANATULUI. Aceasta sosea traverseaza muntii Semenicului de la est la vest si are o lungime de 36 de kilometri, drumul fiind construit pe durata a 5 ani si dat in folosinta in decembrie 2014. Soseaua alpina vine sa completeze soselele alpine realizate la noi in tara : Transfagarasan, Transalpina, Transbucegi si Transrarau). Drumul judetean DJ582 (TransSemenic) a existat de pe timpul monarhiei, dar a fost reabilitat abia acum. Pe ultima parte a soselei intre localitatile Brebu Nou si Slatina Timis pe alocuri drumul s-a surpat, circulatia desfasurandu-se alternativ pe cate o banda.

Dupa parcurgerea a 22 de km se ajunge in localitatea Valiug la sensul giratoriu din imagine.

De la sensul giratoriu ne lasam in dreapta si dupa un kilometru ajungem la rascrucea cu drumul Prislop – Semenic, unde ne abatem dreapta ca sa ajungem la barajul lacului GOZNA. Mergand de la baraj in sus intalnim  pe marginea lacului pensiuni cu pontoane unde se poate sta la plaja si la pescuit. In zona barajului in apa limpede a lacului se pot vedea pastravii care se zbenguie prin apa. Lacul de acumulare Gozna – Crivaia are o suprafata de 60 de hectare si se intinde pe o distanta de 3 kilometri. Barajul a fost construit intre anii 1948 – 1952.

Locul este minunat atat pe timpul verii cat si pe timpul iernii aici fiind inaugurata in anul 2011 o partie de ski Casa Baraj – Valiug prevazuta cu telescaun, tunuri de zapada si nocturna. Partia are o lungime de 800 m cu o diferenta de nivele de 110m.

Această prezentare necesită JavaScript.

Ne intoarcem la sosea si continuam pe niste serpentine foarte spectaculoase pana in satul turistic Garana. Satul este cunoscut mai ales iubitorilor de jazz, folk si rock pentru ca aici incepand din anul 1997, in fiecare vara , in luna iulie are loc Festivalul International de Jazz. Acest sat este infratit cu satul urmator Brebu Nou, amandoua fiind asezate langa lacul Trei Ape. Cele 2 sate au luat fiinta in anul 1827 prin aducerea colonistilor germani din Boemia (Cehia) de catre Imperiul Austriac. Acesti colonisti se ocupau cu taiatul lemnului in padure, astfel ca semnificatia numelui acestui sat este „taietura in padure”.

Festivalul international de Jazz ca si alte festivaluri nationale de muzica au loc la Pensiunea La Scena. (la prima mea vizita in 2016 in fata pensiunii erau prezentate festivalele din anul 2016). Langa pensiune se gaseste  o expozitie de lemne pietrificate. In zona se poate campa cu rulota sau cortul, iar pentru cei mai pretentiosi se gasesc si 10 pensiuni. La intrarea in satul Garana se gaseste  tabara de sculptura in lemn Garana.

La 5 km de Garana se gaseste frumoasa statiune Trei Ape asezata pe malul lacului cu acelasi nume. Lacul de acumulare a fost construit in 1971 si poarta acest nume pentru ca in lac se aduna apele a trei paraie : Gradistea, Semenic si Brebu. Adancimea lacului este de 30 m si este barajul situat la cea mai mare altitudine din muntii Semenic (850 m).

Iesind din satele Garana si Brebu Nou ajungem pe in 18 km in localitatea Slatina Timis, apoi pe drumul european E70 (DN6) ne intoarcem la Baile Herculane (descriere in link).

P.S. Asa cum am precizat inca din titlu acest articol este doar o scurta prezentare a acestei zone frumoase, zona ce face parte din Banatul Montan. Pe masura ce timpul imi va permite am sa completez acest articol cu si mai multe informatii despre aceasta zona foarte vizitata in special de turisti nemti si austrieci, mai putin de romani.

Reclame

Responses

  1. Interesant. Instructiv. Organizat. Documentat. Elaborat.
    Dar, cel mai mult si mai mult, mi-au placut morile!
    Numai bine!

    Apreciat de 1 persoană


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: