Publicat de: peregrinprinlume | iunie 1, 2018

La pas pe Valea Milcovului

RAUL MILCOV este un rau modest ca lungime si ca debit, dar plin de o semnificatie istorica deosebita. Acest rau intre anii 1482 si 1862 a fost considerat granita naturala intre cele 2 principate valahe : Tara Romaneasca si Moldova.

In anul 1482 domnitorul Stefan ce Mare a stabilit hotarul principatului Moldovei pe apa Milcovului langa cetatea Craciuna. Dupa Mica Unire de la 1859 infaptuita de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, granita de pe Milcov dintre cele 2 principate va dispare oficial, iar juridic prin decretul 485 / 10.07.1862 , decret prin care sunt desfiintate si posturile de graniceri.

Chiar Hora Unirii ne aduce aminte de acest rau care a despartit pentru aproape 400 de ani romanii din Muntenia si Moldova. “Vin la Milcov cu grabire / Sa-l secam dintr-o sorbire / Ca sa treaca drumul mare / Peste-a noastre vechi hotare” . Vesurile au fost compuse de poetul Vasile Alecsandri, iar muzica ii apartine compozitorului Alexandru Flechtenmacher.

Raul Milcov este un afluent al raului Putna (rau care la randul lui este afluent al raului Siret – raul cu cel mai mare debit din tara noastra) si are o lungime de 79 km izvorand din zona localitatii vrancene Nereju. Partea superioara a acestui rau poate fi numita dpdv turistic Valea Milcovului si se caracterizeaza printr-o vale frumoasa, cu multe legende si povestiri, paduri, fenomene geologice aparte si oameni prietenosi.

Traseul nostru  pe Valea Milcovului incepe din orasul Focsani si merge pe drumul national 2M pana aproape de izvoare. Localitatile strabatute sunt : Focsani – Odobesti – Brosteni – Milcovel – Mera – Reghiu – Andreiasu de Jos.

Drumul national 2M conduce din Focsani in depresiunea Vrancei prin Valea Milcovului si Valea Zabalei. Este un drum asfaltat care se prezinta in conditii foarte decente si are o lungime de 77 km.

ORASUL ODOBESTI – Este asezat pe partea stanga a Vaii Milcovului si este cunoscut in tara prin renumita podgorie de Odobesti si vinurile sale. Inca de pe timpul domnitorului Stefan cel Mare aici a fost amenajat Beciul Domnesc (pentru pastrarea vinului). La data editarii acestui articol Beciul Domnesc este in renovare accesul fiind interzis publicului. Astazi Beciul Domnesc se afla in subordinea societatii Vincon Vrancea. Orasul se gaseste la 11 km de de orasul Focsani, la 12 km de Magura Odobestilor si la 8 km de dealul Deleanu.

La intrarea in crama deasupra usii se afla o piatra inscriptionata cu litere chirilice, langa care se gaseste stema Moldovei cu capul de bour. Usa de intrare este din lemn masiv si are daltuite diferite simboluri ce amintesc de semnificatia culturala a cramei. Beciul Domnesc are forma de cruce.

Crama BECIUL DOMNESC a fost construită în secolul XIV, în timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Această construcţie unică ce ne aminteşte de gloria vremurilor de demult, monument istoric, adăposteşte în acelaşi timp vinotecă profesională a companiei. Crama este singura de acest gen din România, este locul în care simţi că devii nu doar parte din istoria acestui neam ci că asişti la metamorfoză unui vin ce se transformă dintr-un vin de calitate într-un vin ce atinge perfecţiunea pe care doar timpul o oferă cu generozitate lucrurilor de valoare…

Lasă-te atins de răcoarea acestei crame, aruncă o privire în jur şi aminteşte-ţi de cei care au scris filele de istorie ale clădirii acestui neam, şi căpăta curajul de a înfrunta timpul alături de un vin bun, arătând lumii întregi că lucrurile şi oamenii de valoare nu pot fi învinse de niciun duşman! (http://www.vincon.ro/crame/crama-beciul-domnesc/)”

Orasul se poate lauda cu ruinele cetatii Craciuna de pe dealul Sarba cetate ce dateaza din secolul al XV lea. Dealul Sarba este dealul pe care se gaseste Statia de Cercetare Viticola si o parte din viile Odobestilor. Personal am cautat ruinele acestei cetati si nu le-am gasit, oamenii din zona neavand cunostinta de existenta acestei cetati. Nici la Centrul de Informare Turistica din oras nu am avut noroc (desi am trecut de doua ori in acea zi pe acolo inainte de pranz si dupa pranz), centrul fiind inchis, fara un program de functionare afisat si fara un nr de telefon in geam.

La Cetatea Neamt am gasit o poza care prezinta o harta cu Cetatile Moldovei Medievale in care apare si cetatea Craciuna. Localizarea acestei cetati este inca incerta, iar mai multe detalii in link-ul de mai sus.

Pe langa Beciul Domnesc si Cetatea Craciuna se mai gasesc conform http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Odobe%C5%9Fti 8 biserici monument istoric :

  • Biserica „Ovidenia” 1670-1680, ctitorie a vistiernicului Iordache Teodorescu-Cantacuzino, refăcută în anii 1780-1795 de familia Pamfil

  • Biserica cu hramul „Înălţarea Sfintei Cruci” (din secolul al XVIII-lea, reclădită în 1832 de Șerban Guranda, restaurată şi repictată în 1994-1998)
  • Biserica cu hramul „Sfântul Gheorghe” (datează dinainte de 1708)
  • Biserica cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” (1732)
  • Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” a fostului schit Căpătan (1759, reparată în 1936)
  • Biserica cu hramul „Sfântul Ilie” 1777
  • Biserica Negustorilor (din secolul al XVIII-lea)
  • Biserica catolică din secolul al XVIII-lea
  • Casa „Ferhat” din secolul al XVII-lea

Această prezentare necesită JavaScript.

De la sensul giratoriu din centrul orasului cum venim dinspre Focsani o luam la stanga, coboram o vale, trecem apele Milcovului si continuam pe DN2M spre urmatorul obiectiv al traseului nostru : localitatea Mera cu Manastirea Mera.

 

Ajunsi in localitatea Mera, un drum lateral la dreapta cu indicatorul de manastire ne conduce dupa 1 km la Biserica fortificata din Mera construita de domnitorul Dimitrie Cantemir si fiul sau Antioh in secolele XVII-XVIII). Zidul de aparare al cetatii inca se pastreaza intact, iar partea refacuta este delimitata de restul zidului de o linie mai groasa de beton. In fiecare colt al zidului se gaseste cate un turn de aparare. Poarta masiva din lemn pentru acces in manastire nu cred ca mai este cea originala. Cand am ajuns acolo manastirea era inchisa, asa ca nu am putut sa o vizitez.

Această prezentare necesită JavaScript.

Revenind in drumul national ne continuam deplasarea pana la iesirea din satul Reghiu unde intalnim o rezervatie naturala Padurea Reghiu – Scruntaru. In aceasta rezervatie geologica modelata de ploi, vanturi si ape se pot admira ziduri paralele din  gresie, precum si o figura de om care aduce cu un cap de domnitor.

Locul este amenajat de primaria comunei aici intalnind cateva banci pe care poti sa te odihnesti si sa admiri peisajul sculptat de apele raului Milcov. Deasemenea este pus si un panou informativ cu cateva detalii despre aceasta rezervatie.

Această prezentare necesită JavaScript.

Ne luam ramas bun de la „chipul de om” si ne indreptam spre localitatea Andreiasu de Jos unde gasim Rezervatia naturala „Focurile Vii”. Accesul se face pe poteca amenajata care incepe de la sosea si urca pana sus la marginea padurii.

Această prezentare necesită JavaScript.

Aici din crapaturile pamantului ies gaze naturale care in contact cu razele soarelui se aprind. Suprafata focurilor vii de la Andreiasu este cea mai intinsa din tara noastra. Alte focuri vii se mai gasesc la Lopatari in judetul Buzau.

Această prezentare necesită JavaScript.

Drumul national paraseste Valea Milcovului si ajunge in localitatea Nereju, de unde se poate merge pe un alt drum DJ205D Nereju – Spulber – Paltin – Naruja – Prisaca – Valea Sarii si sa ajungeti in DN 2D Focsani Targu Secuiesc care trece printr-o zona foarte pupulara si cunoscuta din Tara Vrancei. (Cheile Tisitei, Cascada Putna)

P.S. Asupra figurii cu chip de om va las pe voi sa trageti concluziile si va invit sa descoperiti aceste locuri minunate din Tara Vrancei.

Reclame

Responses

  1. Sau Valea Teleajenului https://cartileploiestiului.wordpress.com/2018/06/09/muntii-ciucas/ 🙂

    Apreciază


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: