Publicat de: peregrinprinlume | august 6, 2019

Delta Dunarii la Sf.Gheorghe

In weekendul trecut am fost intr-o excursie organizata de HAI SA SOCIALIZAM in Delta Dunarii si mai precis in localitatea Sfantu Gherorghe. Traseul urmat : Bucuresti – Harsova – Tulcea – Murighiol si de acolo ne-am deplasat la Sfantu Gheorghe cu o barca rapida.

Accesul in localitate se face si cu vasele de transport pasageri ale companiei NAVROM pe ruta Tulcea – Sf.Gheorghe

Reperele istorice principale ale provinciei Dobrogea (locul unde se gaseste Delta Dunarii si localitatea vizitata de noi) precum si a catorva locuri de pe traseul nostru au fost expuse de mine intr-un articol mai vechi. ( mai multe explicatii in link-urile evidentiate).

Am plecat din Bucuresti pe Autostrada Soarelui si am trecut prin municipiul Slobozia, municipiu care se poate lauda cu un muzeu unic in tara noastra si anume Muzeul National al Agriculturii. Acest oras resedinta a judetului Ialomita a fost atestat documentar la 20 martie 1594 de catre domnitorul Mihai Viteazul sub numele de Vaideei. In anul 1614 domnitorul Radu Mihnea scuteste localitatea de dari si astfele primeste numele de Slobozia.

La 2 sate de orasul Slobozia trecem prin satul Ograda, satul de nastere al marelui dirijor roman Ionel Perlea. Nascut in anul 1900 dintr-o familie mixta (tata roman, mama nemtoaica) Ionel Perlea a ramas ca unul din cei mai mari dirijori ai Romaniei. De-alungul vietii a dirijat pentru mai multi ani : Opera Nationala din Cluj, Opera Nationala din Roma, Orchesta Simfonica din San Francisco. Intre anii 1929 – 1936 cu intermitente a fost directorul Operei Nationale din Bucuresti.

Ne-am continuat deplasarea lasand pe partea dreapta ruinele vechiului oras „Orasul de Floci”locul nasterii marelui voievod Mihai Viteazul. (detalii in link).

Am trecut Dunarea pe podul de la Giurgeni Vadu Oii, loc folosit in vechime pentru trecerea mocanilor din Transilvania in Dobrogea pe drumul Transhumantei. Toamna tarziu turmele de la munte din muntii Bucegi, Fagaras… coborau in campie pana in Dobrogea. Din cauza persecutiei Imperiului Austro – Ungar asupra romanilor din Transilvania multi ciobani romani preferau cu ocazia Transhumantei sa nu se mai intoarca in tara lor si se stabileasca in Dobrogea. Tot pe teritoriul localitatii Giurgeni, fluviul Dunarea se reuneste ca mai apoi sa se desparta din nou pana la Braila. Astfel intre orasele Calarasi si Braila se formeaza cele 2 insule : Insula Mare si Insula Mica a Brailei (a doua zona agricola a tarii dupa Campia Romana)

Trecand podul peste Dunare ajungem imediat in orasul Harsova, oras cladit pe ruinele unei vechi cetati getice, Carsium.

Cetatea Carsium(Harsova). Cetatea este situata pe malul drept al Dunarii, la circa 70 km in linie dreapta de Marea Neagra. Cercetarile arheologice au inceput intre anii 1960 si 1977 de catre doamna Doina Galbenu. Datorita dimensiunilor si grosimilor stratului arheologic este considerat unul din cele mai dezvoltate site-uri arheologice din Sud Estul Europei. Din anul 1985 se mai alatura la studiul cetatii domnii Dragomir Popovici si Puiu Hassoti. Grosimea depozitului arheologic este de 12 m si prezinta date importante despre civilazia secolelor V – IV i. Hr din aceasta parte a Europei.

Cetatea romană Carsium a fost construita peste o fortificaţie getică, încă din a doua jumătate a secolului I d. Chr. La începutul secolului al II-lea d. Chr., în timpul războaielor dacice, împăratul Traian întăreşte fortificaţia cu ziduri din piatră. Cetatea beneficieaza si de un muzeu care se gaseste in Harsova (existand indicatoare pt acesta ca si pentru cetate).

Traversand apoi Podisul Casimcei ajungem in orasul Tulcea pentru o vizita pe faleza si pentru a lua masa de pranz.

Mergand pe Soseaua Mahmudiei la iesirea dn orasul Tulcea zarim pe partea stanga a drumului intr-un camping 2 mori de vant si o bisericuta asemanaoare cu cea de la Murfatlar.

Soseaua merge in serpentine usoare acompaniata de bratul Sf.Gheorghe pe partea stanga si de Muntii Macinului in departare pe partea dreapta ajungand dupa circa 6 km in satul Malcoci, sat care face parte din comuna Nufaru. In aceasta comuna gasim expuse la drumul principal cateva ziduri din situl arheologic al cetatii Proslavita (Nufaru).

Cercetările pentru dezgroparea acestei cetăți au început în anul 1978 de catre un colectiv de arheologi coordonat de prof. Silvia Baraschi. O parte din cetate este protejată cu niste geamuri termopan având o inscripție pe usa. Mormintele, turnurile de aparare sunt din vremea epocii romane și romano bizantine. Aici au fost descoperite unelte, obiecte de ceramică, obiecte de uz casnic, harnașament, obiecte de podoabă și de cult.

Numelui de Proslavita cunoscut din cartiografia Evului Mediu, completat cu omologarea Proslavita- Bruscavita din actele notarului genovez Antonio di Ponzo, i s-a suprapus numele asezarii de la Prislava Nufaru, propunandu-se astfel identitatea Proslavita – Bruscavita = Prislava (= Nufaru)”

Urmeaza localitatea Bestepe care in turca inseamna “cinci coline”. Si intreadevar la marginea localitatii gasim cele 5 coline dintre care prima are forma unei capatani de zahar. In secolul al XVII lea celebrul calator turc Evlia Celebi spunea ca de la Bestepe plecau corabiile pline cu grau spre Constantinopol (capitala Imperiului Otoman). Totodata aminteste si de numarul mare de mori care aduceau venituri insemnate boierilor locali.

Pe platoul ultimei coline a dealurilor Bestepe se gasesc ruinele cetatii Salsovia, fortareata romano – bizantina,devenita ulterior resedinta episcopala. Singurele informații despre cetate se gasesc la intrarea în localitate. Pentru a ajunge la cetate  trebuie să o iei pe strada Salsovia din fata Caminului Cultural. Drumul spre cetate este neamenajat, plin de denivelări, iar din cetate nu a mai ramas mare lucru. Cetatea este reconstruită de împarații romani Licinius și Iulian Apostatul și va rezista atacurilor goților din sec al IV lea supraviețuind până in sec al IX lea. Aici are loc asasinarea imparatului Licinius de catre asociatul sau la domnie Constantin cel Mare.

Cu un an inainte de Razboiul de Independenta de la 1877 un locuitor al satului Bestepe a descoperit un cap de mamut. Fiind trimis la Tulcea pentru cercetari, capul de mamut va dispare fiind probabil valorificat de turci.

…poza preluata din Delta Dunarii, de Eugen Panighiant, ed. Sport – Turism, 1982

La 8 km de localitatea Bestepe intalnim localitatea Mahmudia numita si “Bestepe romanesc”.Populatia comunei este alcatuita din romani,lipoveni si turci. Drumul continua spre localitatea Murighiol, nume care inseamna in turca “lac violet”. Aceasta denumire provine de la culoarea liliachie pe care o are apa lacului din apropiere, lac folosit pentru tratatament balnear de catre localnici. Pe partea stanga a soselei Murighiol Dunavat la 1 km de intesectia cu drumul ce duce la debarcader intalnim ruinele unei cetati romane,  CETATEA HALMYRIS.

Pe teritoriul comunei se mai gasesc si ruinele unei cetati genoveze numita GENESIS KALEH. In zona Murighiol se intalneau drumurile comerciale ale celor 2 mari puteri din secolul al XIV lea : turcii si genovezii.

Zona comunei Murighiol si a Dunavatului este locuita de ucrainienii si de cazacii veniti din Zaporojie in urma persecutiei reginei Rusiei Ecaterina a II a in anul 1775. Atunci 8000 de cazaci au parasit gurile Niprului si s-au asezat la gurile Dunarii. Alaturi de ei s-au asezat si mocanii din Transilvania aflati sub persecutia austro-ungara.

Aceeasi poveste ca la Murighiol este si pentru comuna Sf.Gheorghe unde majoritara este populatia de ucrainieni.

Cu ocazia plimbarii cu barca, conducatorul barcii ne-a povestit despre viata ucrainienilor din Sf.Gheorghe. Ne-a aratat locurile mai putin cunoscute ale localitatii si ne-a incantat cu cantecele sale in limba ucrainiana.

Cea de-a XVI-a ediție a Festivalului Internațional de Film Independent ANONIMUL se va desfășura în perioada 5- 11 august 2019 la Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării, în Complexul Green Village și Green Dolphin Camping.

Fluviul Dunarea se poate lauda cu o delta aparte fata de deltele celor mai mari fluvii ale lumii. Astfel putine delte din lume au 80% din suprafata lor acoperite de ape. Din cei 4300kmp ai Deltei Dunarii de pe teritoriul tarii noastre, 2000 kmp se afla sub nivelul Marii Negre, 1400 kmp sunt alcatuite din terenuri foarte joase acoperite mai mereu cu apa si doar 140 kmp nu sunt inundabili.

In satul Patlageanca Dunarea se desparte in cele 3 brate care formeaza delta : Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe. Cantitatea cea mai mare de apa trece pe bratul Chilia (2/3), iar cea mai putina cantitate de apa trece pe bratul Sulina. Datorita faptului ca bratul Sulina este mai scurt ca lungime, acesta s-a putut amenaja prin dragare ca sa fie folosit pentru navigatie

Despre Dunare si Delta sa istoricul Herodot spunea : „Intre fluviile care au renume si care sunt navigabile cand vii dinspre mare este si ISTRUL care are cinci guri de varsare in mare

Bratul Sf.Gheorghe este cel mai vechi brat al Deltei Dunarii si in acelasi timp si cel mai lung. Pe bratul Sf.Gheorghe trece aproximativ 23% din apa Dunarii. In timpul imparatului persan Darius, cursul bratului era mai mic ca lungime asa incat pe el au trecut corabiile imparatului oprindu-se la Isaccea unde a debarcat ostile si a dus o batalie cu populatia scitica. In urma acestei batalii Darius este infrant si trebuie sa se intoarca in capitala sa la Susa.

In jurul anului 1300 cand lacul Razim era un golf la Marea Neagra (nefiind colmatat de aluviuni si care astazi are o singura iesire spre mare in localitatea Gura Portitei) corabiile genoveze acostau si aprovizionau cetatea genoveza a Enisalei. Astfel genovezul Visconti mentioneaza in anul 1327 existenta localitatii Sf. Gheorghe.

Dupa cucerirea otomana in jurul secolului al XV lea si retragerea genovezilor are loc o defrisare masiva a padurilor din zona astfel incat echilibrul naturii se schimba, ploile sunt din ce in ce mai rare si golful Razim se va colmata devenind astfel cel mai mare lac din tara noastra.

Intre anii 1898 – 1901 prin localitatea Sf. Gheorghe trece expeditia stiintifica a comandorului ALEXANDRU CATUNEANU, care incepuse cartografierea tarmului romanesc al Marii Negre si al Deltei Dunarii. Alaturi de dumnealui se gasea si fizicianul STEFAN HEPITES care a alcatuit harta geomagnetica a Romaniei. La Expozitia Internationala din anul 1900 harta Comandorului Catuneanu a obtinut medalia de aur.

Pe timpul regimului comunist in localitatea Sf.Gheorghe se realiza cea mai mare productie de sturioni din tara noastra.

Cu ocazia plimbarii cu barca pe traseul : Sf.Gheorghe – Garla Turceasca – Laguna Melea – Canal Flamanda – Cherhanaua Veche – Sf.Gheorghe, am putut sa admiram vechea cherhana astazi in paragina. Aici pestele prins se sorta si se depozita in lazi cu ghiata. Apa pentru spalarea cazilor, cherhanalei… se aducea de la un castel de apa. Intr-o cladire separata se reparau uneltele. Tot acolo am inteles ca se prepara si ghiata.

De pe grindul Flamanda se exploata stuful folosit la obtinerea celulozei si hartiei. Am trecut si pe langa insulele Sahalin – interzis accesul vizitatorilor fiind rezervatia ornitologica.

FARUL VECHI de la Sf.Gheorghe a fost construit in anul 1865 pe un mic ostrov, in delta secundara a bratului Sf.Gheorghe, pe malul stang al Garlei Turcesti. Farul avea o inaltime de 19,8 m, iar pulsatia luminilor rosu alb avea loc la interval de cinci secunde. Farul era vizibil de la 14 mile. A fost reparat in anul 1913. Acest far din lemn a ars in anul 1983. Astazi lentila farului poate fi vazuta la Muzeul Marinei din Constanta. Coordonatele GPS sunt : latitudine nordica 44° 51′ si long.estica : 29° 37′. Locatia farului poate fi vazuta de pe traseul nr.1 din poza de mai jos.

In anul 1968 a fost construit un far nou asezat in partea de nord a satului cu o raza de vizibilitate de 50 km. Inaltimea sa este de 57 m si este construit din beton avand forma unei prisme cu baza triunghiulara.

In zona Grindului Saraturile se gaseste si plaja lunga de aproximativ 7 km. Satul Sf.Gheorghe este legat de localitatea Sulina printr-un canal ce intalneste in drumul sau Lacu Rosu.

 

In centrul satului langa Primarie se gaseste si Statiunea de Cercetare Maritima si Fluviala, filiala a Facultatii de Geografie unde pe timpul verii vin studentii la practica.

Aici si gasim si o biserica ortodoxa monument istoric cu hramul Sf.Gheorghe. Inscriptia de la baza turlei bisericii ne informeaza ca aceasta turla a fost construita in anul 1889.

„6 mai (Sfântul Gheorghe pe stil vechi sau Svet Ihoria) este zi de hram în satul deltaic Sfântu Gheorghe (cu o populație de origine ucraineană, cunoscut în vechime sub numele de Caterlez). Se pare că prima biserică din Sfântu Gheorghe a fost construită în anul 1830. În 1851 aceasta a ars. Refăcută în 1860, a fost distrusă tot de un incendiu şi iar refăcută. În 1871 a fost sfinţită altă biserică, folosind catapeteasma de pânză de la biserica veche. În credinţa localnicilor, aceasta a fost realizată din lemnul provenind din încărcătura unei corăbii care a eşuat într-un banc de nisip, în dreptul localităţii. ” – https://www.facebook.com/profile.php?id=100011343531627&sk=media_set&set=a.165917577129692&type=3

Plaja este o plaja aproape virgina, cu cateva sezlonguri si un mic restaurant cu terasa unde se poate bea si manca hamsii,fast food, etc. Localul este alimentat cu energie electrica de la panourile solare. De la resortul Green Village se ajunge la plaja fie pe jos (20 de minute), fie cu transportul local (masini de teren care trag cate o remorca, transportul fiind gratis). Langa plaja se gaseste si un mic aerodrom.

Pe plaja de la Sf.Gheorghe se poate vedea si locul unde Dunarea se varsa in mare.

P.S. In ciuda celei de-a doua zi (zi ploioasa si cu vijelii) a fost o excursie frumoasa si reusita, cu oameni de calitate veniti sa socializeze si sa se distreze.

Daca ajungeti la Sf.Gheorghe se poate lua masa la etajul 1 al restaurantului din campingul de 4 stele al resortului Green Village. Incercati sarmalele de peste in foi de vita, storceagul de Sf.Gheorghe (ciorba de sturion), scrumbia de Dunare si produsele locale din peste : icre de crap, stiuca, zacusca de peste, etc

Multumesc Irinei Vasile pentru pozele cu pasarile deltei intalnite pe traseul nostru.

Multumim oragnizatorilor si lui Rares fotograful nostru pentru aceasta excursie.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: