Publicat de: peregrinprinlume | august 25, 2018

Scurta incursiune prin Voivodina si Timoc

Asa cum am promis vom continua descriera excursiei noastre cu vizitele facute in ziua 3 si ziua 4. Cand merg pe teritoriul altor state eu personal caut sa vad care sunt legaturile si interferentele lor cu Romania, iar in articolele scrise caut sa fac legatura cu aceastea. De exemplu in articolul trecut mentionam faptul ca pentru apropae 70 de ani, orasul Belgrad a fost ferit de cucerirea turca, gratie victoriei de la Belgrad a voievodului roman Iancu de Hunedoara

Traseele parcurse in cele 2 zile prin Serbia ne-au condus in 2 regiuni diferite, fiecare regiune cu frumusetile si obiectivele ei turistice. Astfel traseul din ziua 3 ne-a condus pe Valea Timocului, iar traseul din ziua 4 ne-a condus prin Provincia Autonoma Voivodina. Ceea ce face si mai atractiva vizita in cele 2 regiuni (si ma provoaca sa mai revin) este ca in ambele provincii sunt prezente comunitati romanesti, comunitati care isi au originea in vechiul stat dacic intemeiat de regele Burebista.

Conform  Ministerului Afacerilor Externe din Romania ” Comunitatea românească din Serbia trăieşte în două regiuni, în Voivodina şi în Serbia de nord-est, în zona cunoscută generic ca Valea Timocului. Conform datelor oficiale (recensământul din 2002), numărul etnicilor români este de 34.576 (30.419 în Voivodina şi 4.157 în restul Serbiei, dintre care 2.339 în Timoc şi 1.000 în localitatea Ovcea, integrată administrativ în capitala Belgrad), iar cel al „vlahilor” de 40.054 persoane (101 în Voivodina, restul populaţiei fiind concentrată în zona de nord-est a Serbiei). Potrivit organizaţiilor româneşti, datele de la recensământ au avut în vedere numai persoanele cu domiciliul permanent în Serbia, nu şi persoanele aflate temporar la muncă în străinătate, apreciate la 50.000 de români voivodineni şi 250.000 de români timoceni. Aceleaşi estimări neoficiale prezintă un număr de circa 200.000-250.000 de etnici români/„vlahi” în Serbia de nord-est.”

Trebuie mentionat ca termenii : vlah, valahi si rumâni sunt sinonime cu termenul de român. Aceste nume au fost atribuite populatiei romanesti din Serbia de catre slavi, respectiv : sarbi, bulgari si rusi. Din pacate comunitatile de români din Timoc se identifica cu numele de “vlahi” si la recensaminte se declara cetateni sarbi pentru ca nu isi cunosc radacinile istorice.

…harta preluata de la https://commons.wikimedia.org/wiki/Atlas_of_Serbia

Un articol interesant despre romanii din afara granitelor tarii si istoria lor se gaseste la : https://strabunii.wordpress.com/articole/   (in ultima parte a articolului amintit este descrisa istoria romanilor din Provincia Voivodina si Valea Timocului )

Si acum dupa aceasta introducere vom pleca in calatoria noastra…

TRASEUL din ziua 3a avut ca destinatie cateva obiective turistice interesante ale Serbiei, obiective plasate in jurul muntilor Beljanica, munti calcarosi ce apartin lantului muntos carpato -balcanic. Fiind situati la numai 120 de km de capitala Belgrad si la 20 de km de autostrada Belgrad Nis, muntii Beljanica sunt un fel de Valea Prahovei pentru bucuresteni.

Acesti munti fac parte din lantul muntilor Balcanici (Stara Planina), munti ce se intind pe cca 600 km intre Valea Timocului si Marea Neaga, despartiti de muntii Carpati de catre fluviul Dunarea. Muntii Stara Planina se intind pe teritoriul Serbiei si al Bulgariei.

Muntii Beljanica sunt multi calcarosi fapt ce a facut ca in cuprinsul lor sa intalnim numeroase formatiuni carstice : chei, doline, canioane si pesteri, un loc perfect pentru speologi, drumetii si chiar ciclism. Intinsi pe o lungime de 24 de km pe directia E-V, cu o latime de 12 km, muntii Beljanica se constituie ca cea mai mare zona nelocuita din Serbia. Cel mai inalt varf al acestor munti este varful Beljanica (1339 metri). Una din caile de acces spre acest varf este pe langa CASCADA VELIKI BUK. In cuprinsul acestor munti gasim PESTERA RESAVSKA si cel mai renumit canion din Serbia CANIONUL LAZAREV. La poalele muntilor intalnim si MANASTIREA MANASIJA.

Această prezentare necesită JavaScript.

Ca masa de pranz sau cazare la un raport calitate pret foarte bun, cu mancare bio, paine din faina de casa, personal amabil si bucatari priceputi, precum si cu un peisaj de vis in mijlocul naturii la poalele Cascadei Veliki Buk recomand http://www.lisinskiraj.rs/

MANASTIREA MANASIJA

Manastirea Manasija sau Resava este una dintre cele mai mari si mai vechi manastiri ortodoxe fortificate din Serbia, fiind situata la trei kilometric NV de localitatea Despotovat. Este inconjurata cu ziduri de piatra si cu turnuri de aparare, fiinsd asezata pe varful unui deal din mijlocul muntilor Beljanica.

In anul 1407 domnitorul sarb Stefan Lazarevici incepe constructia acestei manastiri ca o jertfa de multumire la adresa lui Dumnezeu pentru ca un an mai devreme a invins o mare aramata otomana in batalia de la Despotovat. Manastirea a fost construita intre anii 1406 – 1418 si sfintita de catre Patriarhul Serbiei Kirill. In cadrul manastirii domnitorul sarb (despot) a infiintat “Scoala de la Resava” incurajand astfel o multime de carturari, profesori, calugari si laici sa vina si sa se aseze la manstire. In acelasi timp cu ajutorul acestor carturari a fost alcatuita o vasta biblioteca cu 20000 de manuscrise, cea mai veche biblioteca din Balcani.

In anul 1427 la o partida de vanatoare despotul Stefan moare si este ingropat la manastirea construita de el. Moartea despotului sarb Stefan si luptele pentru tron au facut ca in 1437 sa inceapa razboiul turco maghiar (1435 -1437). In urma acestui razboi sultanul Murat a cucerit toata regiunea manastirii inclusiv pe aceasta. In aceasta perioada biserica a fost jefuita si incendiata.

Pe 15 august 1444 la Szeged in Ungaria, sarbii vor face pace cu turcii si otomnii se vor retrage de pe domeniul manastirii Manasija. Din anul 1718 manastirea a intrat sub stapanirea austriaca, iar intre anii 1735 -1854 manastirea a fost refacuta. Incepand cu anul 1954 biserica devine o manastire de maici.

Curtea manastirii nu are o forma regulata, puternicul zid de aparare urcand si coborand culmea dealului la fiecare curba. Cele 11 turnuri sunt imense si de o rigiditate impresionanta, cel mai mare dintre ele, aflat in partea nordica a bisericii fiind numit „Turnul Domnitorului Stefan”. In partea de rasarit a bisericii se afla chiliile si trapeza manastirii, astazi restaurate. In partea sudica se afla o cladire ruinata, cunoscuta ca fosta trapeza si atelier de scriere.

Arhitectura locului este unica, mai ales in perioada scolii medievale morave. Biserica, inchinata Sfintei Treimi, este zidita in forma de cruce inscrisa, extremitatile bratelor prezentand aspectul unei frunze de trifoi. Fatada bisericii este alcatuita din blocuri masive de piatra, iar nu din caramida, dupa cum era obiceiul in vreme.

Pictura in fresca a bisericii din Manastirea Manasija este impresionanta, chiar si in starea afectata in care ni se pastreaza pana astazi. Astfel, putem vedea foarte edificator urmatoarele scene: tabloul votiv, cu ctitorul Stefan Lazarevici; sfintii soldati, care poarta haine si arme specifice locului; proorocii si Apostolii poata si ei haine locale; deasupra usii centrale a bisericii se afla scena „Sufletele dreptilor in mana lui Dumnezeu”.https://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/manastirea-manasija-122995.html)

Această prezentare necesită JavaScript.

PARCUL MAKETA – PARCUL MINIATURA DESPOTOVAC

La iesirea din localitatea Despetovac pe drumul spre Pestera Reevaska se afla parcul miniatura Maketa Park. Parcul este o destinatie turistica unica in localitate si in Serbia. El se  intinde pe o suprafata de 3000 de mp si a fost infiintat in anul 2008. Doi ani a durat constructia acestor machete ale principalelor biserici si manastiri de pe teritoriul Serbiei . Parcul Maketa este al XIII lea parc de acest gen construit in Europa si al XLVII lea din lume.

Această prezentare necesită JavaScript.

CASCADA VELIKI BUK – este un momument al naturii situat pe versantii muntelui Beljanica la 20 de km de localitatea Despotovac. Drumul la aceasta cascada este frumos amenajat si contine multe locuri de relaxare si de picnic. Cascada are o inaltime de 20 de metri, iar pietrele de la baza cascadei sunt acoperite cu muschi. Cursul de apa Lisine are mai multe caderi de apa in amonte, dar cea mai spectaculoasa este Veliki Buk. Inainte vreme pe aceste ape se gaseau mori de apa care in prezent au fost transformate de localnici in restaurante si locuri de relaxare. Tot aici intalnim mici iazuri cu pastravi si gradini minunate in care se plimba paunii.

PESTERA RESAVSKA – este situata la 20 km distanță de orașul Despotovac. Pestera Resavska Pecina – Peștera Resava a fost prima pestera din Serbia amenajata pentru vizite (1972) si este printre cele mai vizitate pesteri ale Serbiei. Lungimea totală a pesterii este de 2.850 de metri, iar traseul deschis publicului are o lungime de 800 m. Peștera Resavska Pecina este formata pe trei niveluri, care initial erau accesibile numai pentru speologi, dar acum galeriile de sus și de jos au fost deschise si amenajate pentru turiști Temperatura pesterii este constanta (14 grade Celsius).

In functie de formele carstice intalnite traseul turistic a fost impartita in 8 “Sali” fiecare cu cate un nume sugestiv si unde se fac opriri pentru a asculta ce spune ghidul. Astfel intalnim Sala Coloanelor pentru ca stalagmitele si stalactitele s-au unit formand adevarate coloane de calcar, Sala Stupilor pentru ca ramasitele topite ale stalagmitelor seamana cu niste stupi de albine, Sala Istorica, Sala Cristalelor, Sala Concertelor, Sala Draperiilor…etc.

Această prezentare necesită JavaScript.

TRASEUL din ziua 4

Traseul a plecat din Belgrad si ne-a condus pana in capitala provinciei Voivodina, orasul Novi Sad, al doilea oras ca marime al Serbiei. Pe traseu am oprit in frumosul orasel STREMSKI KARLOVCI considerat de peste 200 de ani capitala spirituala a Serbiei. Acest orasel ascunde pe teritoriul administrativ numeroase domenii viticole si crame, precum si numeroase stupine. Noi am poposit la Crama Zivanovic si la Muzeul Apiculturii din acest oras. In asteptarea autocarului care trebuia sa ne duca mai departe spre Novi Sad si fortareata Petrovaradin am colindat prin centrul orasului si am trecut in revista cladirile istorice ale orasului :

  • Biserica Romanao Catolica Sf. Treime – construita in anul 1768 in stil baroc, fiind o manastire a ordinului Benedectinilor.

  • Catedrala baroca a Sfantului Patriarh Nikolai – a fost construita intre anii 1758 – 1762 in timpul mitropolitului Pavle Nenadovic, pe locul fostei biserici dedicata acestui sfant. Proiectul bisericii a fost elaborar la Viena, iar iconostasul a fost facut intre anii 1780 – 1781 de Aksentije Markovic, fiind pictat de Jacob Orfelin si Teodor Kracun. In biserica se gasesc moastele Sfantului Arsenie din Srem, patronul Seminarului, precum si o icoana a Sfintei Fecioare din anul 1748.

Această prezentare necesită JavaScript.

  • Catedrala Patriarhala si seminarul teologic

  • Vechea Farmacie
  • Centrul Cultural

  • Fantana celor 3 lei – despre care se spune ca cine bea apa din ea se casatoreste in acel an si ca se va intoarce in oras.

CRAMA ZIVANOVICI SI MUZEUL APICULTORII – Muzeul apiculturii şi podgoria familiei Živanović au un trecut de peste 200 de ani. În beciurile podgoriei sunt produse cele mai nobile vinuri de soi din Sremski Karlovci – Ausbruch, Fermet, Riesling.

In cadrul muzeului Apiculturii se gasesc expuse numeroase ustensile pentru prelucrarea mierii, ustensile vechi de aproape 200 de ani, unelte trecute de la o generatie la alta. Sunt prezente tipurile de stupi din Serbia incepand cu vechile stupuri din copaci, asa numitele buduroaie (stupurile naturale) pana la ultimele generatii de stupi. In mijlocul muzeului intr-un tablou troneaza stramosul familiei Zivanovici care acum 200 de ani a infiintat crama si stupina. Dupa vizita la muzeul Apiculturii, am mers la Crama familiei unde ne-a fost explicat procedeul fabricarii vinurilor, apoi la degustare de vinuri si miere. Personal am fost cucerit de mierea de susan.

Această prezentare necesită JavaScript.

Bine dispusi dupa degustarea de vinuri (5 specialitati) am plecat spre ORASUL NOVI SAD.

Pe pantele muntilor Fruska Gora, pe malul Dunarii la km 1255 si in umbra cetatii Petrovaradin se gaseste un oras cu o vechime de peste 300 de ani, atestat documentar in anul 1694, orasul Novi Sad. Acest oras este capitala provinciei Voivodina si are un trecut istoric destul de interesant. Asezarea sa intre raurile Dunarea si Tisa pe drumurile comerciale dintre est si vest au facut ca zona sa fie un loc cu numeroase confruntari intre cultura vestica si estica, intre ortodoxie, catolicism si islamism. FORTAREATA PETROVARADIN a fost construita in timpul stapanirii Imperiului Roman pentru ca in jurul ei sa se dezvolte actualul oras Novi Sad.

Maghiarii au preluat cetatea disrusa de raidurile triburilor migratoare : avari, slavi, germani, huni si au reconstruit-o, apoi otomanii au luat-o de la unguri si au avut grija de ea. La sfarsitul secolului al XVIII lea oamenii din oras au rascumparat orasul de la imparateasa Austriei, Maria Tereza platind 80000 de forinti si l-au numit Novi Sad (1 februarie 1748). In timpul revolutiei din anul 1848, orasul a fost distrus, apoi reconstruit de oamenii locului. Arhitectura orasului a devenit mai variata, aparand acum si cladirile in stil baroc si gotic. La sfarsitul primului razboi mondial, orasul Novi Sad a fost alipit la Serbia, mai tarziu Regatului Iugoslaviei.

Fortareata uimeste prin maretia sa aparte, pastrandu-si chiar si in zilele noastre farmecul din vechile timpuri. Ea se intinde pe o lungime totala de 16 km si cuprinde o retea de pasaje subterane si galerii militare, dispuse pe 4 etaje. Turul ghidat prin catacombele si tunelurile cetatii a fost foarte interesant.

Această prezentare necesită JavaScript.

ORASUL NOVI SAD a fost desemnat Capitala Cultural Europeana in anul 2021 si Capitala Tineretului European in 2019. Orasul se gaseste in arealul Parcului National Fruska Gora. Timpul fiind scurt pentru vizita orasului am reusit sa trec in revista decat centrul orasului cu obiectivele sale (motiv pentru care am sa revin). Centrul acestui oras cu stradutele si casele frumos amenajate seamana foarte mult cu oarsul Brasov.

Descrierea obiectivelor turistice din Novi Sad o gasiti la http://novisad.travel/en/kategorija-lokacije/turisticke-atrakcije-en/

In centrul orasului putem vedea :

  • Primaria

  • Biserica romano catolica

  • Sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe

Alte poze din centrul orasului :

Această prezentare necesită JavaScript.

P.S. Prin aceste randuri multumesc echipei HAI SA SOCIALIZAM pentru buna organizare a acestei excursii in toate detaliile. Deasemenea multumesc fotografului nostru Musty pentru pozele reusite si multumesc colegilor din excursie pentru atmosfera placuta.

Reclame

« Newer Posts - Older Posts »

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: