Publicat de: peregrinprinlume | decembrie 28, 2019

Parisul in timpul „Regelui Soare”


Astazi vom trece in revista viata regelui Frantei Ludovic al XIV lea sau „Regele Soare” si vom vizita resedinta sa regala, Palatul de la Versailles.

Ludovic al XIV lea a fost considerat de catre Napoleon Bonaparte „singurul rege al Frantei ce merita titlul de monarh”. Domnia sa pe tronul Frantei timp de 72 de ani este cea mai lunga perioada de domnie a unui monarh european. Desi a devenit rege la varsta de 5 ani, in primii ani ai domniei conducerea Frantei a revenit mamei sale, regina Ana de Austria si cardinalul Jules Mazarin (nasul de botez al regelui si amantul reginei dupa moartea lui Ludovic al XIII lea).

Bunicii lui Ludovic al XIV lea din partea tatalui erau : Henric al IV lea de Bourbon din dinastia Navarra (cel care spuneam in articlolul trecut ca a acordat libertatea religioasa in Franta prin Edictul de la Nantes) si Maria de Medici din marea familie Medici de la Florenta ; din partea mamei, bunicii faceau parte din dinastia de Habsburg : Filip al III lea rege al Spaniei si sotia sa Margareta de Austria.

Pentru ca mama regelui Ana de Austria a avut 4 sarcini pierdute si familia regala pierduse orice speranta de a avea un mostenitor, nasterea lui Ludovic al XIV lea a fost considerata un miracol, el fiind numit „Darul lui Dumnezeu”. Acest lucru il va face mai tarziu pe marele rege Ludovic sa se considere reprezentantul Divinitatii pe pamant. Sub supravegherea Cardinalului Mazarin, Ludovic a invatat istorie antica si moderna, matematica, geografie, spaniola si italiana. Mai mult a invatat sa calareasca, sa traga cu armele de foc si sa participe ca spectactor la bataliile armatei franceze.

Jules Cardinal Mazarin

Incoronarea sa ca rege are loc la 7 iunie 1654 in Catedrala de la Reims. In timpul domniei sale va restaura gradinile  Tuileries ; construieste Domul Invalizilor, Observatorul din Paris pentru experimente stiintifice, podul peste Sena Pont Royal si Champs Elysees. In acelasi timp mareste domeniul regal din Vincennes si palatul Luvru.

Din punct de vedere religios regele Ludovic al XIV lea i-a persecutat pe hughenoti astfel incat la 22 octombrie 1685 emite Decretul de la Fontainebleau prin care protestantii sau hughenotii aveau sa fie izgoniti de pe tot teritoriul Frantei.

Din punct de vedere militar a dus lupte cu armatele Spaniei, Olandei, Tarilor de Jos si Germaniei. Aceste lupte au consumat resursele economice ale statului francez.

Constructia Palatului de la Versailles a inceput de la un mic pavilion de vanatoare construit de tatal Regelui Soare, Ludovic al XIII lea in zona impadurita a satului Versailles. Odata cu moartea Cardinalului Mazarin in anul 1661 cand regele a ramas singur la domnie au inceput lucrarile la palat. Pentru constructia acestui palat, Ludovic al XIV lea a apelat la 2 arhitecti renumiti. Arhitectul Le Brun s-a ocupat de gradinile palatului, iar arhitectul Mansart de palatul in sine.

Apartamentele regale au fost primele construite. Ele au primit nume de zeitati ceresti si de astrii. Astfel avem salonul lui Apolo, salonul lui Marte, salonul lui Mercur, salonul lui Venus, salonul Dianei, salonul lui Hercule si salonul Abundentei. Tronul regelui era in salonul lui Apolo. In camerele regale sunt pictate pe pereti planetele gravitand in jurul lui Apolo, iar Dumnezeu este reprezentat de Soare. De la acest simbol solar Ludovic al XIV lea si-a luat numele de Regele Soare. Apoi a urmat constructia aparatamentelor reginei, ca mai apoi constructia celebrei Sala a Oglinzilor.

Cea mai faimoasa sala a Palatului de la Versailles este Sala Oglinzilor. Aceasta sala a fost construita ca sa faca legatura printr-o terasa comuna intre camerele regelui si ale reginei. Sala Oglinzilor are o lungime de 73 m, o latime de 13 m si este compusa din 357 de oglinzi dispuse in 17 arcade. Picturile din Sala Oglinzilor il reprezinta pe regele Ludovic al XIV lea in timpul bataliilor sale cu Spania, Olanda, Tarile de jos si Germania. Aceasta sala era locul oficial de primire al ambasodorilor straini si al ceremoniilor regale.

In Palatul de la Versailles se mai poate admira un corp de cladire unde se gasesc Galeriile Istorice ce reprezinta picturi celebre ale bataliilor purtate de francezi pana la Napoleon Bonaparte. Pentru Napoleon Bonaparte este rezervata o aripa aparte unde sunt prezentate prin picturi campaniile sale de cucerire. Pozele cu picturile din articolele trecute provin din aceasta galerie.

Pentru mai multa intimitate regele Ludovic a dat ordin ca la vest de Palatul Regal sa se construiasca un palat mai mic numit Marele Trianon.

Odata cu constructia Palatului de la Versailles acesta a devenit resedinta oficiala a regilor Frantei pana la Revolutia Franceza din anul 1789, cu exceptia unei perioade scurte petrecute de rege la Chateau de Vincens in timpul regentei din timpul fiului lui Ludovic al XIV lea, Ludovic al XV lea.

Fiul sau, Ludovic al XV lea cand revine la Versailles va construi si el un palat numit Micul Trianon. Acest palat va fi resedinta reginei Maria Antoaneta si a lui Ludovic al XVI lea pana la Revolutia Franceza din 1789. In urma revolutiei Palatul de la Versailles este devastat, iar ultimii regi cum spuneam in primul articol vor fi in cele din urma ghilotinati.

In anul 1810 Napoleon Bonaparte va reface Micul Trianon si Marele Trianon devastate in timpul revolutiei, iar mai apoi intre anii 1814 – 1824 regele Ludovic al XVIII lea va restaura si aparatamentele regale.

In anul 1883 regele Frantei, Ludovic Filip a decis ca Palatul de la Versailles, Micul si Marele Trianon sa fie deschise publicului si sa fie transformate in muzee de istorie.

MARELE TRIANON – Ludovic al XIV lea a cumparat in 1668 mosia vechiului sat Trianon si a hotarat ca arhitectul sau sa construiasca un palat mai mic unde regele sa poata sa se retraga departe de agitatia de la Versailles. In realitate palatul era destinat  aventurilor sale cu amanta preferata, Marquise de Montespan. Castelul construit de catre arhitectul Mansart era o cladire in stil ialian avand coloane si fatade din marmura roz si verde si a devenit ulterior resedinta intima a regelui dupa casatoria cu amanta sa, Marquise de Montespan. Au ramas si astazi picturile originale din palat create dupa opera literara „Metamorfozele lui Ovidiu” precum si lemnaria. Palatul mai cuprinde o Curte interioara si un aranjament de gradini.

MICUL TRIANON – in anul 1762 fiul Regelui Soare, Ludovic al XV lea urmand exemplul tatalui sau, va construi un palat pentru amanta sa Madame de Pompadour. Dupa moartea regelui, fiul sau Ludovic al XVI lea in anul 1773 va da acest palat sotiei sale regina Maria Antoaneta. Din pacate regina nu se va bucura prea mult de acest palat pentru ca in anul 1789 in urma Revolutiei Franceze a trebuit sa paraseasca si sa primeasca domiciliu fortat la Tuileries. La sfarsitul anului 1789 regele Ludovic al XVI lea va fi condamnat si ulterior ghilotinat, iar regina Maria Antoaneta  va fi inchisa la Conciergerie pentru 10 luni dupa care va fi executata de revolutionari. Maria Antoaneta a fost o regina pe care poprul francez nu a iubit-o, mai ales prin originea sa austriaca, ea fiind fata Imparatesei Maria Tereza a Austriei. In acelasi timp stilul ei extravagant de trai a facut ca poporul sa o urasca.

Peste drum de Palatul Versailles se gaseste si Expozitia trasurilor regale. Aici sunt expuse trasurile reconditionate ale regilor Frantei. In pretul biletului este inclusa si aceasta expozitie.

CHATEAU DE VINCENNES – a fost vechea resedinta regala pana la mutarea Curtii Regale la Versailles. Domeniul regal consta dintr-o serie de cladiri imprejmuite de un zid masiv de piatra si un sant de apa. Donjonul din secolul al XIV lea  este un exemplu de arhitectura medievala si adaposteste muzeul. Camerele regale se gasesc la etajul 2. La data vizitei mele se puteau vizita donjonul si capela regala care dateaza din anul 1550. Celelelate cladiri erau inchise si se faceau ample lucrari de renovare.

Castelul a fost construit in a doua jumatate a secolului al XIV lea de catre regele Carol al V lea (1364 – 1380) pe locul unui vechi conac al regelui Saint Louis (1226 – 1270).

Charles V, Roi de France, 1337 – 1380

Sub domnia regilor Ludovic al XIII lea si Ludovic al XIV lea, Castelul Vincennes a fost resedinta regala. In anul 1610 dupa asasinarea regelui Henry al IV lea, Maria de Medici l-a luat pe tanarul rege Ludovic al XIII lea si s-au mutat la Vincennes. Pe timpul Evului Mediu donjonul castelului a fost singura resedinta regala din Franta.

Din secolul al XV lea castelul a inclus si o inchisoare regala. Printre personalitatile marcante care au fost inchise aici si care au lasat chiar si mesaje pe peretii inchisorii amintim : regele Henric al IV lea de Navarra in timpul razboaielor civile religioase dintre hughenoti si catolici ; Cardinalul de Retz (1562 – 1664) ; Nicolas Fouquet ; Denis Diderot.

In timpul Revolutiei Franceze din 1789 castelul era sa fie daramat de revolutionari pentru ca era considerat un simbol al regalitatii, dar trupele marchizului Lafayette au intervenit si i-au respins pe revolutionari. In anul 1808 Napoleon l-a transformat in obiectiv militar.

In anul 1913 donjonul si pavilioanele din incinta au fost transformate in muzeu.

Capela de la Vincennes a fost construita de regele Carol al V lea in 1379 avand acelasi plan ca Saint Chapelle din Paris. Constructia a fost terminata in anul 1548 sub domnia regelui Henric al II lea.

Capela are 40 m lungime, 12 m latime si 20 m inaltime. Vitraliile bisericii cuprind scene din Apocalipsa lui Ioan.

« Newer Posts - Older Posts »

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: