Postat de: peregrinprinlume | octombrie 26, 2014

Drumul cetatilor nord dobrogene sau Drumul cetatilor tulcene

Teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra alcatuieste Provincia Dobrogea si te fascineaza prin evenimentele istorice petrecute aici inca din cele mai vechi timpuri. In secolele VI -IV i. Hr. in Dobrogea apar primele colonii grecesti la Marea Neagra: Histria , Tomis, Callatis. In perioada precoloniala si dupa, in Dobrogea se dezvolta triburile tracice, dintre care cei mai importanti sunt getii numiti de romani daci, care asimileaza un alt trib tracic si anume tribul scitilor. Astfel cand provincia este cucerita de Imperiul Roman, aceasta se va numi Scytia Minor.

In Scitya Minor s-a nascut crestinismul in tara noastra prin Sfantul Apostol Andrei.

In cetatea Tomis (Constanta de astazi) a fost exilat  poetul roman Ovidiu.

In anul 46 d. Hr. Dobrogea a fost cucerita de Imperiul roman si incadrata in Provincia Moesia. Dupa dominatia romana urmeaza dominatia bizantina, bulgara (taratul bulgar), valaha ca mai apoi Dobrogea sa devina la moartea domnitorului Mircea cel Batran provincie otomana.

In timpul Imperiului otoman se stabilesc pe teritoriul Dobrogei populatiile turce iar în perioada de extindere a Imperiului rus, triburile tătare din Crimeea (urmase ale lui Ginghis Han). Incepand cu secolul XVIII, după schisma din Biserica Ortodoxă rusă, se stabilesc pe teritoriul Dobrogei, crestinii de rit vechi care veneau din Rusia si care sunt numiti lipoveni. 

Dobrogea devine parte a Romaniei după Razboiul de Independenta , prin decizia Congresului de la Berlin (1878),  la 14 noiembrie 1878. (un amanunt mai putin cunoscut, pe care nu imi amintesc sa il fi studiat la istorie, aflandu-l mult mai tarziu).

Oamenii din zona sunt calzi, primitori, de fiecare data cand am ajuns in Dobrogea m-am simtit ca acasa, am fost primit cu caldura. Si asta datorita faptului ca in Dobrogea traiesc o multime de nationalitati: turci, tatari, lipoveni, greci, rusi, ucrainieni, bulgari care se inteleg foarte bine si stiu sa convietuiasca in pace. Daca mergeti in Dobrogea nu ratati borsul lipovenesc si frumoasele lipovence.

Urme ale civilizatiei getice, grecesti si ale cuceritorilor romani se gasesc la tot pasul in Dobrogea si in aceasta postare vom incerca sa le amintim. In prima instanta vom aborda cetatile mai cunoscute din nordul Dobrogei, actualmente pe teritoriul judetului Tulcea, apoi vom continua in alt articol cu cetatile grecesti de la Marea Neagra si vestigiile istorice din sudul Dobrogei (cuprinse pe teritoriul judetului Constanta). Vestigiile istorice din judetul Constanta sunt cetatile:  Axiopolis(Cernavoda), Capidava, Carsium(Harsova), Ulmetum(satul Pantelimonu), Istria(Histria), Tomis(Constanta), Calatis(Mangalia), Adamclisi(Tropeum Traiani). Articolul il voi numi “Turul cetatilor sud dobrogene”(probabil il voi publica in primavara).

Poate pentru unii nu este ceva spectaculos deoarece peste aceste cetati si ruine s-a asternut trecerea timpului, multa vreme au fost cunoscute doar de localnici, abia in ultimii ani punandu-se indicatoare si incercand sa se popularizeze aceste vestigii istorice. Mai mult, unele cetati nu sunt excavate si cercetate din motive necunoscute mie. De exemplu vatra Cetatii Macin sau Arrubium cum era numita in vechime este ingropata sub un deal care nici astazi nu a fost cercetat. Cand treci prin aceste locuri te gandesti la cei ce au trait aici, te gandesti ca si tu calci pe aceleasi urme ale stramosilor tai, te gandesti ca poate si tu trebuie sa faci ceva pentru acesti inaintasi promovandu-le virtutile si frumoasele lor asezari de odinioara. Acestea sunt sentimentele care ma cuprind pe mine personal cand ma gandesc si ajung in aceste locuri.

Pozele de la aceste cetati sunt facute si cu ajutorul colegului meu Dragos Peta, care a copilarit in aceste locuri si mi-a fost ghid printre cetati.

Asadar sa incepem acest “Drum al cetatilor nord dobrogene”  sau Drumul cetatilor Tulcene (m-am gandit mult cum sa numesc acest articol si cred ca amandoua titulaturile sunt destul de sugestive).

Multe elemente ca monede, inscriptii, obiecte, etc, gasite in sit-urile arheologice  se gasesc expuse in cadrul Muzeului de Istorie si Arheologie Tulcea.

Cetatile tulcene sunt:

Arrubium (Macin) – Troesmis (Turcoaia) – Beroe (Ostrov) – Ibida (Slava Rusa) – Arganum (Jurilovca) – Babadag – Enisala – Halmyris (Murighiol) – Salsovia (Mahmudia) – Proslavita (Nufarul) – Aegyssus (Tulcea) – Noviodunum (Isaccea) – Luncavita – Dinogetia (Garvan).

Pentru a patrunde pe acest drum al cetatilor puteti alege ca puncte de plecare orasele Braila sau Galati.

turul cetatilor tulcene

1. Cetatea Arrubium (Macin)

Ruinele cetatii romane Arrubium se afla in partea de nord vest a orasului Macin. Pentru a ajunge la cetate se pot urma indicatoarele din oras, care dupa o multime de cotituri la stanga la dreapta, te duc la poalele unui deal asezat pe malul Dunarii. Aici este vatra cetatii neexcavata asa cum spuneam din motive necunoscute.

DSCF0770

DSCF0781

La o privire mai atenta dupa ce urci pe deal poti gasi o urma de zid inspre malul abrupt al Dunarii (probabil vizibila datorita unei alunecari de teren). Chiar daca nu vei vedea cetatea, totusi ai o panorama asupra Dunarii si a orasului Macin.

DSCF0777

This slideshow requires JavaScript.

2. Cetatea Troesmis (Turcoaia). 

Cetatea Troesmis este una din cetatile getice ale carei ruine se gasesc  pe malul bratului Macin al Dunarii, la o distanta de 3 km de localitatea Turcoaia. Accesul la cetate se face pe un drum de pamant neamenajat.

Pentru detalii accesati site-ul http://www.info-delta.ro/vestigii-istorice-39/cetatea-troesmis—turcoaia-69.html

3. Cetatea Beroe (Ostrov).

Cetatea se gaseste la 3 km de localitatea Ostrov si a inceput sa fie cercetata inca din anul 1970 de catre profesorii arheologi Alexandru Barnea şi Dumitru Vâlceanu. Mai multe detalii la

http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1665

Din cauza unei probleme cu cardul de memorie din aparatul foto, nu am mai putut accesa pozele de la cele 2 cetati (Troesmis si Beroe) insa voi completa ulterior acest articol cu imaginile cand am sa mai ajung in zona.

4. Cetatea Ibida (Slava Rusa)

ruine ibida

Pe site-ul http://simpara.ro/Slava-Rusa—Cetatea-romana-Ibida-195.htm, gasim informatiile de mai jos pe care le voi reda in totalitate.

IMG_0109

“Zona Slavelor a fost, încă din epoca pietrei, extrem de propice aşezării omului, dovadă descoperirile din paleoliticul mijlociu (lame, nuclee, răzuitoare) şi neolitic (silexuri, ceramica) descoperite recent pe platourile de la vest de cetate. Din aceeaşi zonă provin fragmente ceramice din epocile bronzului, Hallstatt şi Latène. O aşezare destul de întinsă, de perioadă Latène, a fost identificată pe dealul Ladonca şi tot din acea perioadă datează un tezaurul de drahme Lysimach făcut cunoscut de C. Moisil încă în 1916.
Integrarea treptată, pe parcursul sec. I p.Chr. a teritoriului dintre Dunăre, Mare şi Balcani în Imperiul Roman a schimbat esenţial caracterul şi profilul aşezării de pe valea Slavei. Moneda şi mărfurile romane – ceramică, sticlă – sunt prezente într-o cantitate apreciabilă după jumătatea secolului I p. Chr.
Cetatea de pe Valea Slavei, identificată de V. Pârvan cu polis Ibida, pomenită de Procopius din Ceasarea între cetăţile refăcute de Justinian (De aed. IV 7), menţionată şi de Theophylactus Simocata în forma Libidinon polin, cea mai mare din Dobrogea – cu o suprafaţă de 24 de ha, o centură de fortificaţii desfăşurată pe o lungime de 2000 m, 24 de turnuri şi trei porţi – le apărea specialiştilor de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul celui de-al XX-lea ca „o cetate ziduri şi turnuri colosale” (P. Polonic), „excepţional de mare – cea mai însemnată din toate cele cunoscute în interiorul Dobrogei – şi care, fireşte, a fost (…) şi punctul de intersecţie al tuturor drumurilor din Nordul provinciei” (V. Pârvan)”.
Cetatea, în forma păstrată din epoca tetrarhiei, cu refaceri în timpurile lui Justinian, este dublată de o fortificaţie cu suprafaţa de aproximativ 3 ha situată pe dealul Harada (în traducere din limba turcă „Cetatea Fetei”), a cărei latură de nord e comună cu cea a cetăţii. La altitudinea de 158 m, pe o altă culme, situată în prelungirea dealului Harada, se află un fort de perioadă romano-bizantină, fort ce supraveghea întreaga zonă. (04)
Cercetările arheologice desfăşurate sporadic, începând chiar cu sfârşitul sec. XIX, au dus la dezvelirea – în centrul cetăţii – a unei basilici cu trei nave şi trei abside, cu coloane şi capiteluri din marmură şi paviment din mozaic policrom, unicat arhitectural în Dobrogea romano-bizantină, şi la stabilirea stratigrafiei cetăţii (sec. I – VII p.Chr.).
Descoperirile epigrafice nu prea generoase – 11 inscripţii latine – ne informează despre refacerea în timpul împăraţilor Maximinus şi Maximus a unor drumuri şi poduri şi despre locuitorii cetăţii: romani şi traci.

 Alte descoperiri în teritoriul cetăţii Ibida la Kurt Baiîr, Fântâna lui Bujor, Coşari, Caugagia – Cimitirul turcesc, Camena, Fântâna Mare au pus în evidenţă amploarea şi densitatea de locuire a teritoriului cetăţii Ibida, în strânsă legătură cu dimensiunile şi importanţa centrului urban de la Slava

Reluarea cercetărilor sistematice începând cu anul 2001 a prilejuit scoaterea la lumină a altor importante vestigii: a fost cercetat zidul de incintă în punctele Curtina G, Curtina D şi Poarta de Vest, au ieşit la iveală pillae-le podului antic de peste râul Slava, locuinţe, sistemul de canalizare, au fost identificate şi cercetate nuclee de locuire extra muros atât la vest cât şi la nord de cetate, iar din necropola cetăţii romano-bizantine au fost cercetate peste 100 de morminte simple şi un cavou romano-bizantin. (05) Acesta din urmă, de mari dimensiuni (8 x 3,5 m), construit din cărămizi şi lespezi de piatră, constituit din dromos şi cameră funerară, cu interiorul tencuit şi pictat, cu pardoseala din plăci de cărămidă, a servit drept loc de înmormântare pentru 39 de indivizi ai unei familii înstărite din oraş.

Aşezată într-o zonă de un pitoresc aparte – propusă de specialişti ca rezervaţie de peisaj, în vecinătate unei comunităţi tradiţionale – ruşi lipoveni, a centrului spiritual creştin de rit vechi (Mănăstirile Uspenia şi Vovidenia), pe drumul naţional ce leagă oraşele Brăila şi Constanţa, cetatea Ibida ar fi putut deveni unul dintre cele mai importante puncte ale turismului cultural nord-dobrogean.
Din păcate, de-a lungul timpului cetatea a fost victima ignorantei şi relei voinţe a oamenilor şi autorităţilor. Utilizată drept carieră de piatră după extinderea satului peste cetate – prin împroprietărirea însurăţeilor şi a veteranilor din primul război mondial – „vizitată” intens de căutătorii de comori şi traficanţii de antichităţi după 1990, căzută oarecum în uitare după plecarea în Canada a arheologilor tulceni Cristina şi Andrei Opaiţ, cei care au cercetat – cu rezultate remarcabile – teritoriul cetăţii, cetatea a suferit apoi datorită suficienţei şi ignoranţei celor care ar fi trebuit sa se ocupe de protecţia sitului: suprafaţa cetăţii care trebuia să devină domeniu public în baza legii a fost „măsurată” – dintr-o eroare umană – în mod greşit…, PUG-ul comunei Slava Cercheză a fost aprobat fără a se solicita avizul Ministerului Culturii şi Cultelor, aşa cum era legal datorită faptului că pe teritoriul comunei erau două monumente de importanţă naţională…

dr. Mihaela Iacob
responsabil ştiinţific al şantierului Ibida”

This slideshow requires JavaScript.

5. Cetatea Arganum (Jurilovca).

De la Enisala ne continuam drumul spre localitatea Jurilovca unde putem sa vizitam o alta cetate veche greco romana Argamum. Este o cetate pe care nu am apucat sa o vad, am ajuns la 2 km de ea, dar am abandonat ideea de a o vedea din cauza caldurii foarte mari care a scos serpii de apa pe poteca.

6. Cetatea Babadag

Cetatea Babadag este asezata la marginea orasului Babadag. Cum mergi de la Constanta spre Tulcea, inainte de trecerea caii ferate vezi un indicator Sit Arheologic Babadag 1 km si o iei imediat la dreapta pe un drum de pamant cu denivelari si plin de gunoaie menajere.

DSCF2241

Mergand pe el se ajunge la o rascruce, acolo nu o luati la stanga pt ca acel drum merge pe langa calea ferata si se infunda. Luati-o la dreapta si ajungeti la poalele dealului cetatii. Aici nu o sa vezi mare lucru deoarece excavatiile care au fost facute au fost parasite si locul a fost luat in primire de iarba necosita.

This slideshow requires JavaScript.

Mergand printre santurile sit-ului trebuie sa ai grija deoarece dealul se sfarseste abrupt in Lacul Babadag.

DSCF2257

Exista pericol de surpare a buzei dealului asa ca nu va apropiati prea mult de lac. Desi drumul este prost si nu poti sa-l faci decat cu o masina cu garda sus, merita totusi privelistea pe care o ai spre Lacul Babadag care se asterne la picioarele tale. De tinut minte sa nu va aventurati pe acest drum cand ploua sau dupa ce a plouat, deoarece ramaneti inpotmoliti in noroi.

This slideshow requires JavaScript.

Locuitorii din zona nu stiu despre acest sit arheologic desi traiesc acolo, daca ii intrebati, va vor indrepta catre cetatea Enisala spunandu-va ca nu exista Cetatea Babadag.

7. Cetatea Enisala (link catre articolul original). 

Este asezata pe Dealul Cetatii si domina zona lacurilor Babadag si Razim. Este singura cetate fortareata din Dobrogea in care zidurile s-au conservat cel mai bine. Cetatea a fost construita cu scop militar in a doua jumatate a secolului al XIV lea. In baza cercetarilor arheologice s-a dovedit ca cetatea a fost construita de negustorii genovezi care detineau monopolul asupra transporturilor in Marea Neagra. In timpul domniei lui Mircea cel Batran intre anii 1396 – 1418, cetatea a fost inclusa in sistemul de cetati de aparare al Tarii Romanesti. In anul 1420 Dobrogea este cucerita de turci si cetatea devine fortareata otomana.

8. Cetatea Halmyris (Murighiol) (link catre articolul original)

DSCF2224

planul cetatii

Cetatea Halmyris asezata la iesirea din localitatea Murighiol este astazi un sit arheologic in plina extindere, aici excavandu-se o mare parte din zidurile cetatii cum veti vedea: este refacuta Poarta de vest, baracile garnizoanei, basilica episcopala, cripta Martirica si Poarta de Nord.

DSCF2179

imagini poarta de vest: in lipsa unui ghid panourile informative sunt binevenite

This slideshow requires JavaScript.

Biserica si Cripta Martirica.

DSCF2197

DSCF2201

 

This slideshow requires JavaScript.

Vase de ceramica scoase din pamant:

ceramica halmyris

Thermele:

DSCF2225

This slideshow requires JavaScript.

This slideshow requires JavaScript.

9. Cetatea Salsovia (Mahmudia)

Cetatea Salsovia se gaseste in localitatea Mahmudia iar singurele informatii despre cetate se gasesc la intrarea in comuna pe un panou publicitar.

DSCF2173

Pentru a ajunge la cetate  trebuie sa o iei pe strada Salsovia din fata Caminului Cultural. Drumul spre cetate este neamenajat plin de denivelari si daca te prinde ploaia acolo ramai innamolit cu masina ( panoul nu este decat de reclama). Nu merita efortul, decat pentru o panorama asupra bratului Dunarii, Sf Gheorghe.

DSCF2176

Cetatea a folosit drept castru militar inca din a doua jumatate a secolului I d. Hr. Este reconstruita de imparatii romani Licinius si Iulian Apostatul si rezista atacurilor gotilor din sec IV supravietuind pana in sec IX. Aici in cetate are loc asasinarea imparatului Licinius de catre asociatul sau la domnie Constantin cel Mare.

DSCF2175

Discutand cu un domn din comuna, care mi-a fost ghid spre cetate, am aflat ca acum multi ani s-a descoperit in cetatea Salsovia un vas de lut urias plin cu cereale carbonizate. Acel vas a stat pana nu de mult in curtea scolii ca obiect de expozitie, astazi nemaiexistand in acel loc.

10. Cetatea Proslavita (Nufarul)

Cetatea Proslavita se gaseste la 12 km est de municipiul Tulcea in localitatea Nufaru. Cercetarile pentru dezgroparea acestei cetati au inceput in anul 1978 de catre un colectiv de arheologi coordonat de prof. Silvia Baraschi. Cetatea este asezata pe partea dreapta cum vii din Tulcea in fata indicatorului de mai jos.

DSCF2167

Este inconjurata de niste geamuri termopan cu o inscriptie pe usa. Mormintele, turnurile de aparare sunt din vremea epocii romane si romano bizantine.

DSCF2166

“Numelui de Proslavita cunoscut din cartiografia Evului Mediu, completat cu omologarea Proslavita- Bruscavita din actele notarului genovez Antonio di Ponzo, i s-a suprapus numele asezarii de la Prislava Nufaru, propunandu-se astfel identitatea Proslavita – Bruscavita = Prislava (= Nufaru)”

DSCF2169

Aici au fost descoperite unelte, obiecte de ceramica, obiecte de uz casnic, harnasament, obiecte de podoaba, de cult …

11. Cetatea Aegyssus (Tulcea) (link catre articolul original)

La data de 5 iunie 2012 s-au implinit 2000 de ani de la prima atestare documentara a orasului Tulcea. Orasul este resedinta judetului Tulcea si este  asezat pe ruinele vechii cetati grecesti Aegyssus, care primeste denumirea actuala in timpul domniei lui Mircea cel Batran in memoria caruia este ridicata o statuie in fata garii.

Urme ale cetatii se gasesc in parcul Independentei unde este si Muzeul de istorie si Arheologie Tulcea.

12. Cetatea Noviodunum (Isaccea)

Cetatea Noviodunum este situata pe malul drept al Dunarii, langa orasul Isaccea.Pentru a ajunge la cetate se urmareste indicatorul care ne indreapta pret de 2 km spre cetate.

DSCF0754

La fel ca si Cetatea Macin este acoperita aproape in intregime cu pamant, dar datorita lucrarilor arheologice deschise in anul 2008 incep sa iasa la iveala parti din cetate.

DSCF0763

Cetatea a fost una din bazele flotei dunarene a Imperiului Roman in sec, I i. Hr. http://www.noviodunum.ro

This slideshow requires JavaScript.

13. Cetatea Luncavita

Nu am gasit cetatea cand am cautat-o, iar oamenii din zona nu au stiut sa imi dea indicatii, ba chiar spuneau ca nu exista nici o cetate. Nu este prima data cand ma lovesc de asemenea raspunsuri din partea localnicilor, care sunt nascuti si traiesc intr-o anumita zona, fara sa stie ce obiective turistice sunt in zona lor.

DSCF0766

Nu am ajuns decat pana la o fantana.

DSCF0765

14. Cetatea Dinogetia (Garvan) (link catre articolul original)

Cetatea a fost o asezare antica fortificata cu zid de aparare, situata pe un promotoriu stancos din malul dobrogean al Dunarii. Numele ei este de origine getica si a fost pastrat chiar si de administratia romana. Populatia getica a fost cucerita de catre romani in secolul I. Este pomenita pentru prima data in documentele istorice de geograful Ptolomeu. Cetatea cunoate o inflorire economica deosebita in secolele II si III, pentru ca in secolul III imparatii Diocletian si Constantin cel Mare sa o consolideze si sa o transforme intr-o fortareata menita sa apere granitele Imperiului Roman de atacurile barbarilor si dacilor liberi. Cetatea a fost parasita in jurul anilor 600 de catre romani in urma atacurilor slavilor si avarilor. In anul 971 slavii sunt alungati si Imperiul Bizantin ia in stapanire din nou cetatea care va redeveni foratareata. In acesta perioada se dezvolta foarte mult si se extinde, aici construindu-se totodata si o bisericuta.

P.S. Ideea creerii acestui circuit mi-a venit anul acesta, datorita multor calatorii prin Dobrogea, unde pe alocuri apare cate un indicator pe care scrie Cetatea…., Cetatea … si astfel m-am hotarat sa le vizitez pe toate. Am intrebat oamenii din zona, cunostintele mele din Dobrogea si sper ca acest articol va va fi de folos. Nu este un articol elaborat, nu sunt arheolog (desi mi-as fi dorit), este doar pur informativ si doreste sa va trezeasca interesul ca sa descoperiti aceste locuri frumoase, incarcate de o istorie care se intinde pe cateva milenii.

Daca vreti sa aprofundati si sa aflati mai multe detalii despre fiecare cetate si alte vestigii arheoogice din tara noastra (de la profesionisti) va sfatuiesc sa accesati sit-ulhttp://cronica.cimec.ro/CercetariARH.asp – Cronica Cercatarilor arheologice din Romania.

 

Older Posts »

Categorii

Brandusa_de_toamna

A fine WordPress.com site

Evenimente culturale recomandate de www.CIMEC.ro

Expoziţii, conferinţe, simpozioane, cursuri, publicaţii, descoperiri, proiecte, informaţii din domeniul patrimoniului cultural. Blog realizat de Vasile Andrei și Irina Oberländer-Târnoveanu

Impresii din călătorie

it's a wonderful world ...

imaginecontinua

Lumea de altadata si cea de azi.....

Blogul Agentiei de Turism MiriamTurism

Pelerinaje si programe turistice in locurile sfinte

Adela Pârvu - jurnalist home & garden

•••••••••••• O viață avem? Colorată să fie! ••••••••••••

SAMEWHITEBLUE

Existam pentru a Te iubi şi Te iubeam pentru a exista, dar dacă tot nu ai vrut, o să mor, pentru Tine, o să merg prin bălţi şi o să învăţ Cerul pe de rost. Când o să renasc o să Te uit...

dianaflp

The greatest WordPress.com site in all the land!

Roxana Barla

Nu merge in spatele meu, s-ar putea sa nu conduc. Nu merge in fata mea s-ar putea sa nu te urmez. Mergi langa mine si fii prietenul meu.

Picaturi Cristaline

Fericirea este un legamant intre gand si fapta !

POETICEŞTI

,,prin cuvânt nu creăm numai lumi noi, ci ne zidim pe noi înşine. cuvântul posedă însuşiri autodemiurgice." - LUCIAN BLAGA

Banatul Montan

Cu şi despre Banat

racoltapetru6

Just another WordPress.com site

Fotografie, viata si frumos

Claudia Sofron blog

Meladuciuc's Blog

Just another WordPress.com weblog

Bucuria de a calatori

Impresii din vacantele traite si povestite de ileanaxperta

casa creștinului

Blog de educație creștin - ortodoxă

imagine continua

lumea de altadata si cea de azi...

Camelia - Nicorina Edu

Profesor pentru învăţământul primar

Gânduri scrise

Stay strong,stay true and fuck life before it fucks you!

Daiana Pîrgaru

Picături de cuvinte

Photography Art Plus

Photography, Animals, Flowers, Nature, Sky

Blog Elena Stiole

The happiness of your life depends upon the quality of your thoughts.

Adunate și împrăștiate

"Fiecare zi ne învață ceva nou." (Euripide)

HRANA PENTRU SUFLET

Nu ceea ce avem… sau ceea ce suntem… sau ceea ce facem ne face fericiţi. Ci ceea ce gândim despre toate acestea

Elena Dragomir

Archives, documents and history in Romania

calatorprintaramea

Just another WordPress.com site

MISTERELE DUNARII

blogul cărților TULCEA, LA 1870 și MISTERELE DUNĂRII, autor Nicolae C. Ariton

Iony's Blog

din pasiune pentru fotografie

~ Loredana Milu ~

Universul meu ツ

Atitudinea mea...

Blog de fotografie, călătorii, natură

Arhiva de geografie

...a lui Andrei Ionel

Permanent Vacation

My first travel blog. Starting 2011

peterlengyel

despre oameni si natura

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 77 other followers

%d bloggers like this: