Duminica aceasta am participat ca asistent de ghid intr-o frumoasa excursie pe Valea Argesului organizata  de agentia de turism Hai sa socializam. Traseul urmat a fost : Bucuresti – Pitesti – Manastirea Curtea de Arges – Cascada Capra – Barajul Vidraru – Balea Lac si retur.

harta de la https://hartamea.wordpress.com/2014/09/24/transfagarasanul-transalpina-in-24-de-ore-editia-a-doua/

Traseul nostru insoteste Valea Argesului pe cursul sau mijlociu pana aproape de izvoare in partea centrala a muntilor Fagaras. Cele 2 rauri care formeaza raul Arges sunt raurile Buda si Capra, rauri ce isi au obarsia intre cele 2 varfuri cunoscute Moldoveanu si Negoiu.

Intre muntii Fruntii si Ghitu in partea sudica a muntilor Fagaras apele raului au format lacul de la Vidraru, lac care alimenteaza uzina hidroelectrica de la Capataneni. Lungimea raului Arges este de 350 km si se varsa in fluviul Dunarea in localitatea Oltenita dupa ce primeste ca afluent raul Dambovita.

…vedere de pe lac – in partea stanga a pozei unde se vede o succesiune de 3 varfuri – in planul secund se zareste varful Negoiu. In partea dreapta unde se vede golul alpin se gaseste muntele Pleasa.

harta preluata din lucrarea Valea Argesului – Studiu Pedoclimatic, Ed. Universitatii din Bucuresti, 1999

Valea Argesului a fost locuita inca din epoca bronzului si este locul formarii Voievodatului Tarii Romanesti. Prima capitala a Vlahiei a fost la Campulung Muscel ( 1330 – 1369), apoi mutata la Curtea de Arges (1369 – 1396).

Drumul nostru porneste din Bucuresti pe autostrada A2 trecand prin marginea orasului Pitesti. In apropiere de orasul Pitesti intalnim pe partea stanga apele raului Arges pe cursul sau inferior de la Pitesti pana la Oltenita.

ORASUL PITESTI – este atestat documentar in anul 1388 in timpul domniei lui Mircea cel Batran. La 20 august 1968  pe portile uzinei Dacia pornea pe drumurile tarii  prima Dacie 1100. In oras la sfarsitul lunii aprilie are loc Simfonia Lalelelor. Printre personalitatile marcante ale orasului Pitesti amintim pe : neurologul Constantin Balaceanu Stolnici ; actorul Sebastian Papaiani ; cantaretul Smiley.

Din Pitesti ne indreptam catre orasul domnesc Curtea De Arges pe drumul national DN7C Transfagarasan. Transfagarasanul este a doua sosea ca altitudine (2040m) din tara noastra dupa Soseaua Transalpina (DN67C) si in acelasi timp cea mai spectaculoasa sosea din Romania. Drumul DN67C porneste din comuna Bascov de langa Pitesti pentru ca dupa 60 de km in localitatea Arefu sa inceapa portiunea de drum numita Transfagarasan, sector care se intinde pe o lungime de 90 km pana in comuna Cartisoara (judetul Sibiu) la intersectia cu DN1 intre Brasov si Sibiu.

ORASUL CURTEA DE ARGES a fost vechea Cetate de Scaun a Tarii Romanesti si in acelasi timp resedinta primilor Basarabi. Dupa victoria de la Posada ( 09-12.11.1359) impotriva regelui Ungariei Carol Robert de Anjou, domnitorul de neam cumanic Basarab I desavarsea formarea statului medieval Tara Romaneasca prin Unirea teritoriilor din sudul muntilor Carpati. Aceste teritorii erau Voievodatele lui Litovoi si Farcas din Oltenia, precum si Voievodatul lui Seneslau care se intindea din Arges pana la Galati.

In anul 1369 nepotul domnitorului Basarab I, Vladislav I Vlaicu (1364 – 1377) va muta capitala tarii la Curtea de Arges dupa ce cu 10 ani inainte recunoaste ierarhia bisericeasca a ortodoxiei in detrimentul catolicismului.

Pe strada Negru Voda nr 2 se poate admira ceea ce a mai ramas din vechea curte domneasca a Basarabilor, precum si biserica Sf.Nicolae zidita din caramida si piatra, cu fresce bizantine ce poarta inscris pe zidul ei anul mortii voievodului Basarab : 1352.

fotografii preluate din lucrarea : Biserica Domneasca Curtea de Arges, Nicolae Moisescu

In oras gasim manastirea Curtea de Arges zidita in timpul domnitorului Neagoe Basarab (1512 -1521). Langa monument, Fantana lui Manole ne aminteste legenda zidirii sale. In curtea manastirii se gaseste si noua capela regala unde se gasesc osemintele regilor Romaniei.

Inca de la intrarea in complexul istoric gasim urmatoarele informatii despre biserica :

„Scaun episcopal si monahal intre anii 1793 si 1949 si dupa 1990 Manastirea Curtea de Arges adaposteste in Catedrala Episcopala moastele Sfintei Mucenite Filofteia si Evanghelia Invierii din Sambata Mare, scrisa cu litere de aur de Regina Elisabeta (1843 – 1916).

Construita intre anii 1514 si 1517, biserica a fost ctitorita de domnitorul Neagoe Basarab pe fundatiile unui locas mai vechi, sediul primei Mitropolii a Tarii Romanesti. Pe aceasta afland-o daramata si neintarita, Neagoe a zidit-o si a inaltat-o din temelii. In aceasta forma de inceput, biserica Manastirea Curtea de Arges cunoscuta din 1793 sub denumirea de „Biserica Episcopala”, ramane, pentru arhitectura veacului al XVI lea, daca nu monumentul cel mai de seama, atunci una din cele mai reprezentative constructii ale sale.

Dupa unele refaceri partiale si intregiri in timp ale ansamblului sau, vatamata de un puternic incendiu, biserica a fost refacuta de arhitectii Andre Lecomte du Nouy si Nicolae Gabrielescu, in a doua jumatate a secolului al XIX lea. Lucrarile s-au finalizat in anul 1885, biserica fiind resfintita la 12.10.1886.

Biserica este asezata pe un vast pavaj original din blocuri de piatra. Peretii exteiori sunt impartiti in 2 zone suprapuse, demarcate printr-un brau care inconjoara biserica. In partea de sus se afla o suita de panouri semicirculare, in centrul carora sunt fixate placi decorative si discuri in rozeta, la intretaierea arcurilor aflandu-se alte discuri mai mici, pe cae sunt asezati porumbei purtand in cioc cate un clopotel. In interior, pictura in ulei apartine pictorilor F Nicolle, Ch Renouard si N Constantinescu. Pe langa panourile votive, mormintele ctitorilor, catapeteasma din marmura, bronz aurit si onix, si icoanele lucrate in mozaic, atrage mai cu seama atentia grupul celor 12 coloane, original ornamentate floral, reprezentand pe cei 12 Sfinti Apostoli”

In capela-paraclis din curtea manastirii se pastreaza moastele Sfintei Mucenite Filoteia. Sfanta Filofteia este considerata ocrotitoarea copiilor si a tinerilor, si in special a fetelor, pe care le ajuta sa se casatoreasca si sa aiba o viata linistita.

In prima parte a Transfagarasanului vom trece pe langa conducta de aductiune a hidrocentralei de la Vidraru. Drumul continua in serpentine si peste viaducte lasand in urma cetatea Poenari si traseul montan de pe Valea lui Stan.

Cetatea Poenari – Cetatea a fost ridicata de catre primii Basarabi, iar ulterior a fost extinsa de catre domnitorul Vlad Tepes. Cetatea se gaseste in comuna Arefu si se gaseste la o distanta de 27 km de Curtea de Arges. Pe dealul Cetatuia cu o altitudine de 850 m unde se gaseste vechea cetate se ajunge urcand o scara cu 1480 de trepte. Legendele despre aceasta cetate sunt numeroase si fac din personajul principal Vlad Tepes o mare legenda. O parte din ele au fost povestite de ghida noastra Vera in autocar. Faima cetatii a trezit interesul multor televiziuni renumite cum ar fi : National Geographic, Discovery Chaneel si History Channel. Chiar si Jules Verne a fost inspirat de aceasta cetate cand a scris romanul Castelul din Carpati. In fata cetatii la intrare se gasesc niste tepe, un esafod cu jug, un butuc si o spanzuratoare care ne aduc aminte de tehnicile de pedepsire brutale ale domnitorului Vlad Tepes. In acest moment cetatea este inchisa pentru renovare (telefon de contact : 0248212561)

Inainte de a ajunge pe barajul de la Vidraru trecem prin 3 tunele scurte. Barajul de la Vidraru are o lungime de 307m si leaga muntii Pleasa de Vidraru. Suprafata lacului este de 870 de hectare, lungimea este de 14 km, iar volumul de apa este de 465 milioane mcubi.

Trecem barajul lasand statuia lui Prometeu si continuam pe serpentine pana la cabana Valea cu Pesti de unde ne imbarcam pe barcute si pornim intr-o plimbare de 25 de minute pe lac.

 

Drumul continua spre urmatorul obiectiv la Casacada Capra.

De la cascada ajungem rapid la cel mai lung tunel rutier din romania si anume tunelul Capra Balea Lac cu o lungime de 887 m, tunel ce starbate muntii Fagaras. La iesirea din tunel spre Balea Lac gasim granita dintre judetele Arges si Sibiu. Tunelul Balea are o inaltime de 4,4 m, o latime de 6 m si un trotuar cu o latime de 1 m. Tunelul este iluminat, dar neaerisit astfel ca in zilele aglomerate aerul este stricat de fumul de esapament al masinilor.

Dupa Balea Lac Transfagarasanul coboara in serpentine pana la Balea Cascada. Pe timpul iernii sectorul de la Balea Lac pana la Balea Cascada este inchis traficului rutier. Cand drumul este inchis se poate ajunge la Balea Lac luand telecabina de la Balea Cascada.

Transfagarasanul a fost construit pe durata a 5 ani cu ajutorul armatei si este o capodopera a ingineriei romanesti. Soseaua trece peste 830 de podete si 27 de viaducte, Pentru constructia sa au fost folosite 6000 de tone de dinamita si alte materiale de constructii. Constructia drumului a inceput la 10 martie 1970 din capete opuse : o echipa a inceput din judetul Sibiu si o echipa dinspre Curtea de Arges. Culmea este ca cele 2 drumuri s-au intalnit perfect, la locul de intalnire fiind montata in acest sens o piatra de aducere aminte numita Piatra Intalnirii.

La Balea Lac in fiecare iarna are loc constructia hotelului de gheata. Blocurile de gheata provin din lacul Balea fiind  taiate cu drujbele. Aici iarna se poate bea bautura din pahare de gheata si deasemenea poti sa dormi pe paturi de gheata. Iarna accesul este permis masinilor doar pana la Balea Cascada dinspre judetul Sibiu, iar dinspre judetul Arges doar pana la cabana Capra. Pentru a ajunge iarna la hotelul de gheata luati telecabina de la Balea Cascada si mergeti pana la Balea Lac.

P.S. Prin aceste randuri multumesc tuturor turistilor din autocar  pentru atmosfera creata. Ati fost cei mai cuminti turisti pe care i-am intalnit si in acelasi timp cei mai sociabili si prietenoso. Va asteptam si alta data in frumoasele excursii organizate de Hai sa Socializam. Multumesc si ghidei noastre Vera pentru ajutorul primit si pentru sfaturile primite.

Pe langa pozele facute in aceasta excursie, poze pe care le voi posta pe grup am folosit la redactarea articolului si alte poze din colectia mea perosnala.